Imprimati articolul

Eveniment - La marea sărbătoare a cartofului

Aflată la a XXXII-a ediţie, „Ziua verde a cartofului“ a prilejuit momentul unei analize lucide privind starea şi perspectivele culturii de cartof în România. Simpozionul Naţional „Ziua verde a cartofului“ a fost iniţiat de specialiştii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare din Braşov, dar gazdele propriu-zise ale manifestării au fost autorităţile judeţului Covasna.

Aceasta şi pentru faptul că la Tg. Secuiesc funcţionează singura unitate de cercetare autentică din România în materie de cartof. După o activitate de mai multe decenii, directoarea acestei instituţii, dr. Luiza Mike, împreună cu colaboratorii săi, a reuşit să se pună ca o stavilă în calea năvălirii soiurilor străine. Au făcut acest lucru nu opunându-se progresului occidental, ci oferind alternative ştiinţifice incomparabil mai bine adaptate condiţiilor pedoclimatice şi economice zonelor de cultivare a cartofului în România.

Dovadă stau soiurile nou create aici în condiţii neimaginat de grele. De la cele câteva ghivece în care creşteau primele mlădiţe zămislite de cercetătorii din Tg. Secuiesc, soiurile româneşti ocupă astăzi 14% în structura plantaţiilor de cartofi din judeţul Covasna. Suntem abia la începutul relansării acestei culturi de mare fală în ţinuturile din depresiuni. În 2009, staţiunea din Tg. Secuiesc a brevetat patru noi soiuri româneşti, la realizarea cărora s-a lucrat aproape 15 ani.

Date statistice

- Cartoful a ajuns pe teritoriul României de astăzi la sfârşitul
sec. al XVIII-lea, mai ales ca plantă furajeră.
- Maximul istoric al expansiunii acestei plante este atins în anii ’80 ai secolului trecut, când suprafaţa cultivată a atins 400.000 ha, iar producţia totală peste 8 milioane de tone.
- Consumul de cartofi în România este între 130 şi 140 kg/locuitor.
- Suprafeţele şi producţiile s-au „prăbuşit“ după 1991.
- Bazele cultivării ştiinţifice a acestei culturi au fost puse de către prof. dr. doc. Matei Berindei, care a elaborat primul program naţional de producere a seminţei de cartof.
- După 1991, România dispare de pe harta ecologică a cartofului de sămânţă.
- În ultimii 2 ani, în România s-au cultivat între 230 şi 240 mii hectare, obţinându-se o producţie anuală de 3,7 mil tone.

Două dintre acestea sunt destinate industria­lizării, semn că sectorul de procesare începe să revină la ceea ce a fost. Desigur nu neapărat în structura de producţie de dinainte, dar lucrul cel mai important este că acesta va absorbi foarte curând aproximativ 100.000 tone de cartofi.

Schimbările în bine pe care le anticipează doamna Mike au putut fi văzute pe viu de participanţii la simpozion atât în câmpurile experimentale ale staţiunii, dar şi în plantaţiile unor producători din Zăbala, Sf. Gheorghe şi la SC Agricom-M, în timp ce la Cernat erau expuse noile utilaje pentru cultura cartofului.

Iosif POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.14, 16-31 IULIE 2009

֩ Comentarii