Imprimati articolul

Karakulul de Botoşani rămâne… fruncea

De ceva vreme, oierii din Botoşani şi din judeţele limitrofe  – Suceava, Iaşi, Vaslui şi Neamţ – dar şi din alte ţinuturi, la sugestia preşedintelui Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine Moldoovis-Botoşani, Ionică Nechifor, au gândit că n-ar fi rău să-şi petreacă măcar câteva ore împreună. Să-şi mai spună părerile, să-şi împărtăşească din experienţa acumulată în timp şi, de ce nu, să pună la cale strategii care să le facă munca mai eficientă...

...Şi, dacă tot sunt laolaltă, au mai gândit că ar fi un bun prilej ca această sărbătoare să fie urmată de a V-a ediţie a Târgului expoziţional de miei şi pielicele, se înţelege din rasele de ovine Karakul şi din cele câteva rase de caprine existente sau aduse în zonă. Tot s-au adunat ei la sărbătoarea oierilor „Voie bună, ciobănaş“.

Zis şi… făcut. După o seară în care oierii şi băciţele au uitat măcar pentru câteva ore de strungă şi padoc, de oiţe şi mieluşei, a urmat ziua – duminică, 11 aprilie, anul curent – în care cele mai frumoase exemplare din rasa Karakul de Botoşani, dar şi de caprine – peste 50 de expozanţi din judeţele amintite – au fost expuse pentru cei aproximativ 1.000 de vizitatori veniţi din mai toată ţara. Şi unde ar fi putut avea loc o aşa manifestare decât la cea mai reprezentativă instituţie de profil din zonă – SCDOC Popăuţi?! Au mai fost prezentate rase de ovine şi caprine, profilate pentru producţia de carne – noua orientare a multor crescători de ovine şi caprine –, dar şi utilaje specifice domeniului, atelaje, trăsuri tractate de superbe exemplare de cai etc.

La întâlnirea oierilor, dar şi la manifestarea expoziţională au fost prezenţi reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, ai autorităţilor locale, parlamentari, cadre didactice universitare din Iaşi şi Botoşani. Întâlnirea a constituit şi un bun prilej de a vizita expoziţia de pielicele din rasa Karakul – multitudinea de varietăţi coloristice obţinute aici, de la negru, maro, brumăriu, sur şi roz la alb –, dar şi pentru a dezbate cu autorităţile o serie de aspecte privind activitatea de ameliorare, creştere şi exploatare a celor două specii în zona Moldovei. S-a evidenţiat cu aceeaşi ocazie importanţa raselor autohtone, dar şi necesitatea creării de varietăţi şi noi rase adaptate cerinţelor pieţei, rasa Karakul fiind permanent în centrul dezbaterilor, în mod deosebit ca fond genetic important pentru ameliorare în zonă. Aşadar, Karakulul rămâne… fruncea, mai ales în Botoşani.

1984 reprezintă anul de referinţă, când începe organizarea ştiinţifică a acţiunii de aclimatizare a oii Karakul la condiţiile specifice zonei de nord şi centrului Moldovei.

Începând cu această etapă s-a trecut la importul de berbeci Karakul din URSS, Austria şi Germania pentru încrucişarea oilor locale Ţurcane. Obiectivul urmărit a fost întrunirea pe genotipurile noi a celor mai valoroase însuşiri de la berbecii Karakul din import (însuşiri specifice ale pielicelelor) şi de la rasa locală Ţurcană (rezistenţa şi adaptabilitatea). După trei generaţii de încrucişări şi o selecţie bine dirijată s-a reuşit crearea şi consolidarea genetică a noii rase de ovine româneşti pentru pielicele, omologată în anul 1988 sub denumirea Karakul de Botoşani. În prezent, se lucrează la consolidarea genetică a unor linii de ovine colorate, respectiv maro, sur, roz şi alb.

I. BANU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 9, 1-15 MAI 2010

֩ Comentarii