Imprimati articolul

Judeţul Timiş, scenariul prăduirii unităţilor de cercetare

În ultimii ani, staţiunile de cercetări agricole timişene au fost ţinta unor deposedări treptate. Cea mai afectată de acest fenomen a fost Staţiunea de Pajişti Timişoara, procesul de deposedare fiind desăvârşit în 2004, când staţiunii i s-au luat ultimele 400 ha de teren, care au fost date către primării, intrând, chipurile, în circuitul retrocedărilor. În realitate, aceste terenuri sunt, în bună parte, în posesia unor samsari de pământ.

„Poate că asta e ce se dorea de foarte mult timp, ca primăriile să-şi facă de cap cu aceste terenuri. Din acest punct de vedere, ideea descentralizării nu ştiu dacă e cea mai bună soluţie“, a declarat Nicolae Dragomir, directorul Staţiunii de Pajişti Timişoara, care spune că unitatea pe care o conducea ar fi putut fi extrem de utilă şi profitabilă pentru Ministerul Agriculturii, având în vedere că pe piaţă e o cerere în creştere de seminţe certificate de plante furajere, seminţe pe care Staţiunea de Pajişti le producea înainte de a fi deposedată de teren.

Staţiunea didactică, atât cât a mai rămas

Deşi a stârnit de-a lungul timpului uriaşe scandaluri, suscitând interesul mai multor samsari de terenuri din zonă, terenul deţinut de Universitatea de Ştiinţe Agricole „Banatul“ pare să fie încă în vizorul celor care îşi doresc să intre în posesia acestor suprafeţe. „În ultima perioadă s-au mai încercat demersuri pentru a se mai lua nişte terenuri din patrimoniul Universităţii, în zona comunei Dumbrăviţa“, confirmă prof. univ. dr. Alexandru Moisuc, rectorul universităţii.

Nici Staţiunea de Cercetări Agricole Lovrin nu a rămas neintrată în vizorul latifundiarilor. „Sunt cereri multe pentru terenurile noastre. Eu sper să nu li se mai dea curs, să nu ni se mai ia pământ fără măcar să fim întrebaţi dacă suntem de acord. Sper ca lucrurile să se schimbe odată cu apariţia Legii cercetării. Patrimoniul ar trebui să rămână intact“, afirmă Iulian Puşcă, directorul Staţiunii de Cercetare Lovrin.

Terenurile ADS, în măsurători strâmbe de opt ani

Pentru a nu da prilej speculatorilor imobiliari şi latifundiarilor să profite de o eventuală desfiinţare a Agenţiei Domeniilor Statului şi de o trecere a terenurilor acesteia la primării, Ministerul Agriculturii ar trebui să aibă în prezent măcar documentaţia corectă cu privire la faptul că deţine în administrare, prin Agenţia Domeniilor Statului, acele terenuri care sunt ale statului.

Deocamdată însă lucrurile stau destul de prost la acest capitol, din cauza unui contract încheiat în 2001 cu o firmă de proiectare, nereuşindu-se nici până în prezent întocmirea tuturor documentaţiilor cadastrale necesare. „La această dată, din suprafaţa de teren aflată în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului, care a suferit modificări ca urmare a aplicării legilor fondului funciar, s-au realizat măsurăto­rile pentru o suprafaţă de 418.891 ha, cu atribuirea de numere cadastrale pentru o suprafaţă de 147.597 ha, teren cu destinaţie agricolă aflat în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului, din care 104.511 ha sunt înscrise în Cartea Funciară“, preciza fosta conducere a Ministerului Agriculturii. Potrivit ultimei situaţii a ministerului, suprafaţa deţinută la nivel naţional de către ADS este de 438.000 ha.

Diferenţa dintre această cifră şi suprafeţele pentru care s-au întocmit docu­mente cadastrale reprezintă, scriptic, pământul nimănui. Acesta, la o eventuală desfiinţare a Agenţiei Domeniilor Statului, va avea un statut incert, lucru de care ar profita, cu siguranţă, speculanţii din domeniul imobiliar. Fără acte în regulă, redistribuirea patrimoniului ADS ar da ocazia unor tranzacţii din care statul să iasă, din nou, ţepuit.

Clement LUPU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2010

֩ Comentarii