Imprimati articolul

Joiţa, în drum spre civilizaţia urbană

Aşezată în nordul judeţului Giurgiu, între două cursuri de apă, Dâmboviţa şi Ciorogârla, comuna Joiţa se înfăţişează mai degrabă ca fiind un mic orăşel de ţară, complet urbanizat, în care vechile îndeletniciri agricole încep să dispară.

Departe de a se număra printre comunele în care terenurile nemuncite se întind ca o pecingine pe hectare întregi, aici pământul se bucură de mare preţuire. Dar nu pentru a rodi, ci pentru a fi ridicate case aproape de rang princiar. Aici oamenii au făcut o afacere din a vinde pământul strămoşesc astfel că, încet dar sigur, agricultura a fost sortită pieirii. Suprafaţa terenului intravilan a fost mărită la 2.000 ha, un lucru rar întâlnit în alte comune. Joiţa, după cum ne-am dat seama, împărtăşeşte soarta altor regiuni limitrofe Capitalei. Modernizarea a venit peste săteni fie că au vrut sau nu, dar un lucru este cert: oamenii de aici sunt mândri de felul în care comuna lor s-a transformat.

Un buget de 100 miliarde lei

Omul care a avut ambiţia de a crea o comună de tip european este primarul Constantin Tănase. Dânsul se află la cârma comunei de şase ani, vreme în care s-a îngrijit ca imaginea ei să se schimbe fundamental. A intuit potenţialul economic, iar principala sa preocupare a fost să aducă pe teritoriul comunei cât mai mulţi investitori. În prezent, aici îşi desfăşoară activitatea unităţi industriale de referinţă, cum ar fi parcul industrial ProLogistic, un depozit de legume-fructe pentru import-export, precum şi alte societăţi profilate pe diferite activităţi. Aşa a reuşit să obţină resurse financiare semnificative, cu care a demarat proiecte de amploare pentru bunăstarea comunei, iar la porţile ei încă mai bat investitori. În ultimii şase ani Joiţa a prosperat foarte mult, fiind recunoscută ca una dintre cele mai bogate comune ale judeţului Giurgiu, cu un buget al Consiliului local de aproape 100 miliarde de lei vechi.

„Cristalul de Arcuda“

La intrare în satul apartenent comunei, Bâcu, este imposibil ca privirile să nu îţi fie atrase de locul în care apa bucureştenilor se transformă, după cum ni s-a spus, în „cristalul de Arcuda“. Aici, în Staţia de tratare Arcuda, pe o suprafaţă de aproximativ 150 ha, apa Dâmboviţei trece prin mai multe procese de purificare, pentru ca la robinetele orăşenilor să curgă apă potabilă. Prin prisma activităţii desfăşurate, această instituţie este una de interes strategic naţional. Dincolo de brazii verzi care împrejmuiesc uzina, specialiştii veghează necontenit la buna desfăşurare a activităţii de potabilizare a apei de râu.

Până nu de mult, uzina era un loc în care munceau foarte mulţi săteni ai comunei, dar în timp staţia de tratare a fost supusă unor ample procese de modernizare, astfel încât, astăzi, întreaga muncă a oamenilor se rezumă la rolul de observator. Inginerul-şef Constantin Şchiopu ne-a prezentat starea actuală a uzinei şi ne-a explicat câteva dintre aspectele tehnologice de funcţionare a ei.

În 1882, în Joiţa încep lucrările unui complex de construcţii şi instalaţii. Ambiţia proiectanţilor a fost aceea de a clădi cea mai performantă uzină de tratare a apei din România. Proiectul avea să fie finalizat în 1889, când Staţia Arcuda avea să îşi însuşească pe deplin rolul de purificator al apei din Dâmboviţa. De atunci şi până în prezent, staţia a fost supusă mai multor procese de reabilitare al căror scop era acela de a creşte capacitatea de producţie de la 40.000 metri cubi pe zi până la 610.000 de metri cubi, cât produce astăzi. Ultima modernizare a fost făcută în anul 2006, perioadă în care staţia Arcuda a dobândit o dimensiune modernă. Ceea ce impresionează este performanţa tehnică şi tehnologică. Ar fi de precizat că aici tot procesul de purificare a apei este automatizat. Este aproape incredibil de crezut, dar toate maşinăriile gigante prin care apa este filtrată, decantată şi purificată sunt supravegheate de doar trei oameni. Cu toate acestea, actul muncii lor este unul de mare profesionalism.

Agricultura, cât a mai rămas

Deşi agricultura nu mai este la căutare, domnul primar nu a renunţat să îndemne oamenii spre muncile agricole. Recunoaşte, totuşi, că sătenii nu mai sunt motivaţi şi că reformările de după 1989 au semnat sentinţa agriculturii în Joiţa. Cu toate acestea, în cadrul comunei se află o microfermă performantă de vaci şi un cioban care încă mai practică oieritul după vechile metode. Există şi o asociaţie de producători agricoli care cultivă o suprafaţă de pământ.

Domnul Tănase s-a născut şi a crescut în satul Bâcu. Este apropiat de consătenii săi, iar uşile primăriei le sunt deschise în fiecare zi. Poate aşa se justifică înţelegerea profundă a problemelor şi nevoilor oamenilor. A înţeles că, pentru a conferi o nouă imagine comunei, este nevoie de un reformator, care să fie dedicat cauzei sale. S-a implicat în toate proiectele care vizau îmbunătăţirea vieţii oamenilor de aici şi modernizarea comunei.

Să tot ai un asemenea primar

În timpul celor două mandate, primarul din Joiţa a reuşit să aducă localitatea la un nivel cu care puţini edili se pot mândri. A asfaltat toate străzile, aproape 30 km, printr-un proiect de aproximativ 13 miliarde de lei vechi. Pentru încălzirea centralizată a caselor a fost realizat şi sistemul de distribuţie a gazelor. S-a ocupat de renovarea şcolilor, astfel încât elevii să aibă cele mai bune condiţii. Într-una dintre şcoli a demarat chiar şi proiectul unui centru de informare şi documentare modern, dotat cu calculatoare şi reţea de Internet.

Pe viitor, domnul primar nu exclude posibilitatea construirii unui liceu. Comuna dispune de două dispensare medicale, iar pentru îmbunătăţirea calităţii actului medical este în derulare un proiect prin care se doreşte ca dispensarul medical din Joiţa să fie adus în clădirea actualei primării, locaţie foarte bine întreţinută. Se doreşte astfel construirea unui centru medical permanent care să dispună de toate condiţiile necesare, să fie dotat cu aparatură modernă şi să aibă şi o salvare proprie.

Proiecte pentru tineri

Dacă tinerii nu îşi mai îndreaptă atenţia spre agricultură, în comuna Joiţa sportul este la mare preţ. Clubul sportiv a obţinut rezultate deosebite nu doar în ţară, ci şi în afara ei.  Primăria le pune la dispoziţie sportivilor o locaţie care în curând va fi modernizată, dotată cu vestiare şi tot echipamentul necesar antrenamentelor. În urma unei retrospective a activităţii sale, primarul Constantin Tănase se declară mulţumit că a reuşit să realizeze aproape tot ce şi-a propus. Următorul obiectiv este acela de a realiza reţeaua de apă curentă şi canalizarea, precum şi asfaltarea trotuarelor. Cea mai mare mulţumire, după cum ne-a mărturisit, este să îi vadă pe oamenii pe care îi conduce mulţumiţi. Dincolo de aceste aprecieri, rămâne munca titanică a unui om care a avut ambiţia să transforme comuna Joiţa într-o oază de prosperitate.

Laura DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 10, 16-31 MAI 2010

֩ Comentarii