Imprimati articolul

Interzicerea OMG, lipsită de dovezi ştiinţifice

Justiţia s-a implicat în chestiunea cultivării plantelor modificate genetic. Acest lucru s-ar putea să deschidă calea unei noi revoluţii verzi în Europa.

Povestea a început în anul 2008. În timp ce se aştepta reînnoirea autorizaţiei pentru porumbul MON 810 în baza Regulamentului CE 1829/2003, Guvernul Franţei a interzis cultivarea acestuia din motive de risc pentru sănătate şi mediu. Acest lucru a generat un şir de procese, în care instanţele au considerat că interzicerea culturilor modificate genetic nu se poate baza pe considerente pur politice, ci pe dovezi ştiinţifice, valabile. Astfel, ultimele hotărâri judecătoreşti, atât la nivel francez, cât şi european, au anulat această interdicţie.

Atât Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) cât şi Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanţă a Franţei, au constatat că Guvernul francez nu a prezentat nicio dovadă ştiinţifică cu privire la eventuale riscuri pentru sănătate sau mediu, care ar putea fi generate de aceste culturi. În conformitate cu legislaţia Uniunii Europene în ceea ce priveşte OMG, măsurile de urgenţă pot fi invocate numai în cazul existenţei unei situaţii care ar putea reprezenta „un risc evident şi grav pentru sănătatea umană, sănătatea animală sau mediu“.

Avocatul Paolo Mengozzi, de la Curtea Europeană de Justiţie, a demonstrat clar faptul că riscurile invocate nu pot fi ipotetice, pentru a justifica o interdicţie.

În urma verdictelor date de cele două instanţe, Garlich von Essen, secretarul general al Asociaţiei Europene a Seminţelor, a afirmat că hotărârile nu reprezintă o surpriză.

„De peste un deceniu, culturile modificate genetic au fost cultivate la nivel planetar, pe mai mult de un miliard de hectare. Siguranţa acestora a fost evaluată de către oameni de ştiinţă din întreaga lume, iar în UE, de către EFSA, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară. Nici Franţa şi nicio altă ţară europeană nu a adus vreodată probe ştiinţifice contrare. Acum ar trebui să ia sfârşit astfel de acuzaţii nefondate“, a spus von Essen.

Anularea acestei clauze de salvgardare face, teoretic, posibilă cultura acestui hibrid în Franţa, la însămânţările următoare. Cu toate acestea, Guvernul francez şi-a anunţat imediat intenţia de a găsi mijlocul prin care să împiedice însămânţările de MON 810 în anul 2012, ignorând hotărârile luate de CEJ şi Consiliul de Stat.

Ca urmare, Asociaţia Generală a Producătorilor de Porumb (AGPM) din Franţa a interpelat Guvernul, solicitându-i acestuia să prezinte argumentele care să justifice această luare de poziţie. Însă discuţia nu a ajuns la o finalitate nici până în momentul de faţă. Astfel, situaţia rămâne deosebit de neclară pentru agricultori, care aşteaptă ca Legea votată în 2008, care trebuia să permită libertatea alegerii consumului/producţiei cu sau fără organisme transgenice, să fie în sfârşit aplicată şi în Franţa!

CE a aprobat trei noi variante de porumb MG

Comisia Europeană (CE) a aprobat, la sfârșitul anului 2011, importul şi procesarea a trei noi variante de porumb modificat genetic (MG) produse de compania Syngenta. Acestea sunt MIR604 x GA21, Bt11 x MIR604 şi Bt11 x MIR604 x GA21. Toate pot fi folosite atât pentru producerea de alimente, cât şi pentru hrana animalelor.

Variantele MG au primit avizul favorabil al Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară (AESA) încă din 2010, care a considerat că îndeplinesc normele de securitate solicitate.

Iniţial, statele membre nu au reuşit să ajungă la un acord privitor la utilizarea acestora, iar proiectul a fost retrimis la CE, pentru luarea unei decizii finale.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2012

֩ Comentarii