Imprimati articolul

Iniţiativă eşuată

Blocul neutrilor

În consens cu politica de neutralitate pe care o promova, guvernul a lansat la 28 octombrie 1939 ideea creării Blocului neutrilor - care să reunească statele neutre şi nebeligerante din Peninsula Balcanică, dornice să rămână în afara desfăşurării conflagraţiei, să întreţină raporturi prieteneşti cu statele vecine, cu participarea şi a Ungariei şi Italiei.

În esenţă, se stipula între altele ca statele participante să menţină neutralitatea desăvârşită în cadrul actualului conflict, neagresiune între statele din acest bloc, asistenţă mutuală, iar în cazul unei agresiuni externe împotriva unuia dintre statele făcând parte din blocul neutrilor, celelalte vor păstra cel puţin neutralitatea faţă de statul atacat.

Presiuni, ameninţări şi ezitări

Iniţiativele politice ale României au întâmpinat acerba opoziţie a celui de Al III-lea Reich. În telegrama expe­diată de Joachim von Ribbentropp adresată ambasadorilor germani de la Roma şi Moscova se comunică răspunsul negativ al Germaniei în ceea ce priveşte planul guvernului român.

De asemenea, guvernul german a cerut la 1 noiembrie 1939 Italiei să respingă propunerile româneşti. Hans Georg von Mackensen, ambasadorul german la Roma, comunică la 22 noiembrie reprezentantului diplomatic român în Cetatea Eternă, Raoul Bossy, următoarele: „România face un joc foarte periculos în planurile ei de înaltă politică, tinzând la construirea unui bloc balcanic care, sub eticheta neutralităţii, ar fi îndreptat contra Germaniei. Un asemenea bloc nu se va realiza niciodată pentru că nici Italia şi încă mai puţin Ungaria şi Bulgaria nu vor adera la el [...], iar Germania îl consideră ca o acţiune ostilă ei.“

Perseverenţă

România perseverează însă, iar la începutul lunii decembrie relansează principiile referitoare la crearea Blocului neutrilor. Italia a răspuns prompt în sensul de a nu se mai relua o idee cu care Berlinul nu este de acord, iar comisarul poporului pentru Afacerile Externe, Veaceslav Molotov, îi comunică ambasadorului Turciei că „guvernul sovietic nu are interese în acest proiect născut mort“.

Propunerea României a fost întâmpinată pozitiv de Turcia şi Grecia, primind şi asentimentul Angliei şi Franţei. Iugoslavia ezitantă a condiţionat adeziunea de „optimizare“ a relaţiilor româno-ungare şi româno-bulgare. La rândul său, Bulgaria a fost manevrată de Germania, iar Ungaria mizând pe soluţia revizionistă sprijinită de Axă, a manifestat o totală ostilitate faţă de proiect.

Deziluzii

Repetatele intervenţii, ameninţări şi presiuni exercitate de Germania, Italia şi Uniunea Sovietică asupra statelor balcanice, precum şi oscilaţiile acestora din urmă au dus la eşuarea iniţiativei româneşti, în condiţiile în care România se afla în situaţia politico-strategică cea mai dificilă, declanşarea ofensivei germane pe frontul de vest şi desfăşurarea operaţiunilor militare în avantajul Wehrmacht-ului înrăutăţind-o continuu.

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2009

֩ Comentarii