Imprimati articolul

Inimă de român

• Interviu cu profesor doctor Mircea Cinteză, şef de secţie Cardiologie la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

– Dle profesor, de ce dau românii întotdeauna vina pe inimă? Și când e vorba de bucurie și când e vorba de necaz, inima e vinovată.

– Pentru că, de secole, în inimă este poziționat sentimentul. În clipa în care ai un sentiment, fie el bun, fie rău și nu-ți simți atunci nici stomacul, nici nimic altceva, îți simți inima care bate altfel decât de obicei. Și atunci aceasta este echivalată cu sufletul, cu emoția și ea este prima la care te gândești.

– Sunt inimoși românii, cu alte cuvinte. Cum stăm cu sănătatea din acest punct de vedere?

– Prost. Suntem pe primul loc în Uniunea Europeană și pe locul al doilea sau al treilea din întreaga Europă privind bolile de inimă. Cauzele sunt complicate. Bolile de inimă apar din pricina unui dezechi­libru dintre două talere de balanță. Unul dintre talere este faptul care agresează inima. Aici sunt vreo 30, dintre care 6 importante.

Dincolo este însă puterea inimii și puterea vaselor de a se apăra de această agresiune. Această putere este dată în special de zestrea genetică și, deși genomul uman a fost descifrat acum 12 ani, degeaba știm să vedem literele a, b sau c, nu știm ce reprezintă acele litere, nu știm semnificația tuturor genelor și deci nu știm dacă cetățeanul din fața noastră sau noi înșine avem puterea de a ne apăra.

„Calmul este cel care defineşte mai bine stresul“

– Aceste agresiuni sunt un stres. De fapt, ce este stresul?

– Stresul este a lucra sau a trăi încordat de faptele din jur care ar putea avea legătură cu tine. Deci stresul și nepăsarea sunt două antonime, nepăsarea de multe ori poate fi proastă, dar nu nepăsarea, ci abordarea vieții cu calm este folositoare pentru toată lumea. Este mult mai convingător un om care îți expune cu calm punctul lui de vedere decât cel care încearcă să ți-l impună agitat. Deci, cu alte cuvinte, calmul este cel care definește mai bine stresul, în sensul că lipsa de calm înseamnă a trăi viața în stres.

– Înțeleg acum ce importantă este alegerea profesiei, pentru că, dacă practici o profesie care-ți place, lucrurile pot merge mai bine decât invers.

– Din definiția pe care am dat-o înainte lipsește un lucru. Poate să fie în aparență un om calm și tăcut, dar el să fie încordat în interior. Deci modul în care îți abordezi profesia, cu încordare sau din contră, cu relaxare, este lucrul principal, nu care este profesia. Cu alte cuvinte, meseriile cer sau nu emoție în modul în care le practici, dar felul în care tu abordezi emoțiile este cel mai important. Cred că un lucru este bine de știut sau de spus, că de obicei ești calm în momentul în care stăpânești un lucru sau o meserie.

– Domnule profesor, aveți în spate peste 40 de ani de activitate. Privind așa, în urmă, ce s-a întâmplat cu românul, a reușit să se apere sau situația lui medicală s-a înrăutățit continuu?

– S-a înrăutățit cam până prin anul 2000 din punctul de vedere al bolilor cardiovasculare, iar din 2000 încoace lucrurile au stagnat, ba chiar în statisticile Organizației Mondiale a Sănătății, care sigur, sunt preluate din statisticile naționale, a început o îmbunătățire a stării de sănătate cardiovasculară a românilor foarte discretă, sigur că nu poate fi convingătoare decât dacă va fi mai amplă și va dura mai mult timp.

Alcoolul, marele inamic

– Ce se întâmplă cu consumul de alcool și, aș adăuga, și de cafea?

– Cafeaua a fost bănuită de peste 50 de ani și s-au făcut nenumărate studii, unele chiar agresive. Niciun studiu nu a reușit să demonstreze că, pe termen mediu sau lung, cafeaua are efect prost pe vase. Aceasta are un singur efect vizibil la 5 minute după ce ai băut-o. Te agită, te trezește, eventual inima bate un pic mai repede. Dacă lucrul acesta este perceput prost de individ, de regulă el singur nu mai bea cafea. Dacă nu-l deranjează, ba din contră îl trezește și îl face om normal după o noapte scurtă de somn, cum ne cere, din păcate, viața modernă, atunci ea nu face rău. Cu alcoolul lucrurile sunt un pic mai divergente în interpretare, în sensul că alcoolul în cantități mari, ceea ce înseamnă peste 2 pahare de vin sau peste un pahar de tărie zilnic, face rău în numeroase părți, în primul rând la creier și la ficat.

– Din punctul de vedere al asistenţei, al relațiilor dintre medicii români și pacienții români, cum stau lucrurile?

– În condițiile unui sistem sărac și despre care se vorbește că e prost organizat, probabil că de foarte multe ori relațiile sunt deficitare, mai ales pentru bolnavii neglijenți, pentru că, dacă un bolnav are grijă să se ducă din vreme la medic, așa cum i se sugerează, nu cred că găsește cabinetul închis. Omul trecut de 50 de ani trebuie să ajungă la un control general o dată pe an, dacă se consideră strict sănătos.

Controlul general înseamnă analizele obișnuite de sânge, electrocardiograma și o discuție cu medicul de familie. Dacă omul respectiv are un factor de risc, nu neapărat o boală, uneori factorii de risc sunt chiar ei, bolnavii, de exemplu: dacă e hipertensiv, dacă are colesterolul mare, el trebuie să meargă mai des. Un hipertensiv trebuie să meargă de 2-3 ori pe an, în funcție de cum reușește să-și măsoare tensiunea arterială și s-o normalizeze.

– Dle profesor, avem specialiști de reputație internațională, vă numărați printre ei, sunt oameni care au la activ foarte multe reușite, vă întreb însă, mai bat astăzi la poarta medicinei tinerii și dacă vin tineri de calitate.

– Da, vin foarte mulți, dar statistici făcute publice în ultimele săptămâni au arătat că mult peste 10.000 au părăsit în ultimii 5 ani România. Vin tineri de calitate, în ciuda temerilor noastre că s-ar putea ca meseria să nu mai fie așa interesantă, însă, din cauza condițiilor despre care s-a vorbit foarte mult, jumătate din ei părăsesc România, dar unii, din fericire, revin mai târziu. Avem câteva flori cu care nu se face însă primăvară. Nu este fericire să-ți faci meseria în afară, să fii prima generație de emigrant, dar asta este o altă filosofie.

– În aceste condiţii, mai poate spera satul românesc la prezenţa medicului?

– România este potenţial un paradis. Şi nu spun o lozincă sau poate fi  lozincă dar care conţine un mare adevăr. În măsura în care România se va respecta pe ea însăşi şi va oferi o viaţă decentă chiar şi mediul rural, are posibilitate să capete specialişti. Depinde şi de organizare. Există vestitul exemplu al Iugoslaviei de dinainte de '89 în care primarul venea la repartiţia medicilor şi spunea că dă salariu triplu şi casă. Acelaşi model poate fi introdus şi la noi, deşi comunităţile sunt încă sărace şi e mai greu să facă acest lucru.

Gheorghe Verman
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 4, 16-29 FEBRUARIE 2012

֩ Comentarii