Imprimati articolul

Înaripate fără... aripi

Fie că vorbim despre gingaşele colibri sau despre vulturii cutezători, cuvântul prin care putem defini vieţuitoarele pământului este acelaşi: surprinzător. Adevărul este că animalele se deosebesc unele de altele şi prin aspectul aparte sau modul de viaţă.

Casuarul, urmaşul dinozaurilor?

Spre deosebire de alte înaripate, casuarii nu au fost privilegiaţi cu arta zborului, ducându-şi viaţa pe pământ. Aripile lor au fost supuse de-a lungul timpului unui regres puternic, având mai degrabă aspectul unor cioturi. Casuarii, păsările în intimitatea cărora vom încerca să intrăm, trăiesc în Australia şi fac parte din aceeaşi familie cu păsările emu, adică de talie înaltă. Datorită aspectului aparte, aceste vieţuitoare pot fi recunoscute cu uşurinţă. Înalte de până la un metru jumătate, cu o greutate de aproape 100 kg, casuarii arată oarecum ciudat din cauza „coifului“ format din oasele nazal şi frontal, acoperite în întregime de un strat cornos.

Făcând o paralelă între teoriile potrivit cărora păsările ar fi descendenţii dinozaurilor preistorici şi privind aceste păsări ai putea fi înclinat să crezi că această pasăre vine chiar din vremurile în care pământul era dominat de aceşti coloşi. Casuarul trăieşte retras, departe de civilizaţia umană. Preferă regiunea pădurilor tropicale, acolo unde găseşte tot ce are nevoie: fructe pentru a se hrăni şi condiţii optime pentru a depune ouăle. În cuplul casuarilor, responsabil de viitorul urmaşilor, implicit de clocirea ouălor, este masculul. Deşi este o pasăre care îşi duce viaţa într-o armonie pilduitoare, atunci când simte un pericol poate deveni un adversar redutabil. Chiar dacă a fost privat de şansa zborului şi implicit de o modalitate de a scăpa de prădători, casuarul a fost înzestrat cu o armă foarte periculoasă, mai exact o ţeapă lungă şi dreaptă, crescută ca urmare a modificării degetelor interioare.

Pasărea rinocer

Departe de a fi la fel de fioroase precum animalul al cărui nume îl poartă, păsările rinocer se deosebesc de celelalte surate înaripate nu doar prin aspectul lor aparte, ci şi prin felul de viaţă şi de perpetuare. Aceste păsări sunt întâlnite în general în sudul şi centrul Africii, în sudul Asiei şi pe Insulele Malaieze. Aspectul ciudat al păsărilor rinocer este conferit de ciocul puternic care prezintă foarte multe excrescenţe osoase, având diferite forme şi mărimi. Mai mult decât atât, pasărea rinocer prezintă unul sau două cornuri deasupra ciocului.

Păsările rinocer trăiesc în grupuri de până la zece păsări, iar dintre toate acestea, un singur cuplu depune ouă. Rolul principal în ritualul împerecherii îl are femela, care pentru a atrage atenţia masculului îşi umflă penele şi îi aduce tot felul de „daruri“, precum fructe, insecte sau broaşte. Cuibul păsărilor rinocer, făcut în scorbura unui copac, are şi el o particularitate aparte, şi anume faptul că femela este practic zidită în el. Acest proces de construire a cuibului începe odată cu depunerea ouălor, atunci când masculul începe zidirea femelei. Materialul folosit este pământul uscat şi saliva, care după câteva zile practic se cimentează. Între ea şi exteriorul cuibului este lăsată nezidită o singură porţiune prin care aceasta va fi hrănită tot timpul cât va cloci.

Laura DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 12, 15-30 IUNIE 2010

֩ Comentarii