Prahova Campania agricolă de primăvară, sub spectrul crizei

• Dialog cu ing. Ioan DRAGOMIR, director al DADR Prahova

– Domnule director, acum natura pare a fi darnică cu agricultura. Cum arată azi câmpurile Prahovei?

– Grâul, orzul, rapiţa şi celelalte culturi de toamnă sunt foarte frumoase. Densitatea medie la grâu trece de 450 de plante la mp. Chiar şi cei care au semănat grâul mai târziu au acum culturi frumoase. Sperăm ca această cultură, realizată pe mai mult de 35.000 ha, să ne dea mari satisfacţii în 2010.

În toamnă nu s-a semănat cât mai este de arat în primăvară

– Vine, în curând, primăvara şi vă aşteaptă un examen greu. Am aflat că mai mult de jumătate dintre terenurile destinate însămânţărilor nu au fost arate...

– Într-adevăr, au rămas nearate din toamnă aproape 50.000 hectare. Cu deosebire la micii fermieri din zona de sud şi de est a judeţului. De fapt, cele mai bune terenuri de cultură. Oamenii spun că nu au avut bani cu ce să le lucreze. Ştiţi că s-a întârziat mult cu primirea subvenţiilor, care nu au ajuns nici acum. Este vorba de mai multe milioane de lei, bani care sperăm că vor veni cât mai repede. Utilaje avem suficiente ca să facem faţă situaţiei. Va fi însă greu. Nu ştim dacă vom putea intra prea curând în câmp! Personal nu întrevăd vreo fereastră până în martie-aprilie, ca să putem ara. Asta-i marea problemă.

– Ce anume aveţi în vedere acum să întreprindeţi urgent spre a urni lucrurile din loc?

– Facem demersuri pentru a primi cât mai repede banii din subvenţiile restante. Oamenii nu au bani cu ce să înceapă treaba, chiar dacă ar veni timp bun de lucru. Este o situaţie de criză. De aceea, cred că statul trebuie să-i ajute urgent pe ţărani să depăşească actuala criză din agricultură! Nu poţi face agricultură fără bani! În toată această situaţie avem şi un lucru îmbucurător. Un număr însemnat de fermieri accesează fonduri europene pentru achiziţionarea de utilaje agricole, în vreme ce alţii, tot cu fonduri europene, vor să realizeze spaţii mari pentru depozitarea produselor.

Doar porumb şi floarea-soarelui

– Există interes la producători şi pentru alte culturi, precum in, cânepă, muştar, coriandru, diferite leguminoase cu mare căutare la piaţă?

– Din păcate, nu! Nici in, nici cânepă, nici sfeclă de zahăr, tutun, nici soia. Avem doar o societate agricolă a unui italian, în zona Ploieşti, care cultivă leguminoase rare. În legumicultură sperăm la mai bine. Solariile legumicole prind tot mai mult teren şi în acele localităţi de câmpie, precum Olari, Gherghita, Drăgăneşti, Puchenii Mari.

– Ce vă frământă cel mai mult acum spre a face faţă situaţiei din agricultura judeţului?

– Oamenii acuză şi faptul că nu prea mai găsesc îngrăşăminte chimice, că preţul acestora creşte foarte mult. Chiar de la o zi la alta. De la 450.000 lei vechi la peste 600.000 lei/sacul. În plus, nu mai sunt acele facilităţi, cu plata în vară-toamnă. Nicio fabrică de îngrăşăminte nu mai practică acest sistem!

– Să înţelegem că păşiţi oarecum cu stângul?

– Eu sunt o fire optimistă şi nu am dat greş până acum. Personal cred că, în ciuda atâtor greutăţi, vom avea un an agricol bun.

Cristea BOCIOACĂ
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 5, 1-15 MARTIE 2010

copyright lumeasatului.ro