Am abandonat o cultură bănoasă: cânepa

Puţini sunt astăzi cei care îşi mai amintesc de o cultură cu tradiţie şi profitabilă, cum este cânepa. Cu banii proveniţi din valorificarea acestei plante, mulţi tineri de la sate au fost şcoliţi, unii făurindu-şi chiar un viitor de invidiat. De la semănat, cules, până la tors, alcătuirea ghemelor şi aducerea în forma sa finală, cânepa a însemnat un şir nesfârşit de tradiţii transmise din generaţie în generaţie. În România, neglijarea cânepei pare a fi o consecinţă a evoluţiei timpurilor, a perioadei de după 1989, când foarte multe dintre domeniile de importanţă majoră pentru agricultura României, inclusiv plantele tehnice, au avut de suferit.

Cannabis, un pretext penibil

Mai mult, s-ar putea spune chiar că aceasta este o „victimă“ a aplicării Legii nr. 143, cea privind drogurile, deşi cânepa cultivată în România nu are nicio legătură cu soiurile sălbatice de cannabis. Pentru simplul fapt că planta aparţine genului Cannabis, ea a fost luată ca atare, deşi se numeşte sativa, spre deosebire de cea cu efect narcotic ce poartă numele de indica, care creşte şi acumulează substanţa activă numai în anumite condiţii.

Este vorba de cânepa sud-americană cu un conţinut ridicat de THC (tetrahidrocanabinol), o substanţă psihoreactivă halucinogenă, din care se fabrică marijuana. Soiurile cultivate la noi au un conţinut maxim în THC de 0.09%, cantitate situată cu mult sub prevederile europene de maximum 0,2%, pentru care Uniunea dă chiar şi subvenţii. Cauza abandonării cânepei este una economică. Ea ţine de acele acţiuni care au dus la demolarea majorităţii fabricilor de industrializare a cânepei. Este vorba de topitoriile şi instalaţiile de prelucrare superioară a produselor primare.

Şansa care va veni

Aceasta se află deocamdată în faşă, dar ea va deveni o realitate pe măsură ce oamenii de ştiinţă vor găsi o nouă utilitate acestei plante. O primă realizare este aceea că fibra de cânepă poate să ajungă prin cotonizare chiar mai subţire decât cea din bumbac. Aşa se face că, mai ales la export, avem de-a face cu o cerere foarte mare de partea a doua a ceea ce înseamnă cânepă, respectiv fibră.

În ultimul timp a apărut un nou domeniu de utilizare, şi anume cel al uleiului de cânepă care, ca şi cel de in, se apropie foarte mult în compoziţie de uleiul de somon, având un conţinut ridicat în acizi esenţiali - Omega 3 şi Omega 6. Alimentaţia omului modern conţine o cantitate redusă din aceşti acizi graşi, de aceea utilizarea unor suplimente alimentare naturale, ca uleiul de cânepă, nu poate avea decât un efect benefic pentru sănătate. Extras prin presare la rece, uleiul de cânepă este aşadar extrem de valoros pentru buna noastră „funcţionare“, iar dacă este extras la cald el poate fi folosit în diferite industrii.

Bună la colesterol, la inimă, la creier…

În plus, cânepa este o plantă medicinală cu efect hipoglicemic, dar care poate fi utilizată pentru combaterea multor alte afecţiuni, cum sunt colesterol ridicat, tensiune arterială, boli cardiovasculare, imunitate scăzută, metabolism lent, insulinorezistenţă, precum şi unele afecţiuni dermatologice şi probleme ale sistemului nervos. Despre toate aceste lucruri se vorbeşte prea puţin, din păcate.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 5, 1-15 MARTIE 2010