Imprimati articolul

Impactul economic al utilizării OMG

„Cei care blochează cea mai mare parte a cercetărilor sau a extinderii rezultatelor acestora în producție nu suntem noi, oamenii de știință, ci cei neavizați. Mulți dintre ei, cu putere de decizie, nu au deschis nici măcar o carte pentru a se informa despre plantele transgenice“, a declarat acad. Păun Ion Otiman, secretar general al Academiei Române, la simpozionul cu tema „Biotehnologiile agricole în România“.

Domnia sa a prezentat referatul „Impactul economic al utilizării unor plante transgenice în agricultura României“, din care rezultă avantajul cultivării organismelor modificate genetic (OMG), în comparație cu plantele convenționale.

Conform celor spuse, a existat un proiect susținut de Monsanto privind cultivarea plantelor transgenice, finanțat de Banca Mondială, important din punct de vedere financiar. Studiul a fost blocat de Ministerul Mediului tocmai în momentul în care începuse să dea roade și putea fi extins în cultură, în ferme.

OMG garantează siguranţa alimentară

Academicianul a afirmat că a efectuat mai multe vizite în SUA, unde a văzut diferite stadii de cercetare asupra plantelor modificate genetic (PMG). Aici s-a interesat dacă acestea garantează siguranța alimentară a consumatorilor și dacă fermierii acceptă costurile biotehnologiei. A aflat că toate cercetările efectuate au demonstrat că nu există niciun efect negativ, că plantele transgenice nu produc nicio perturbație. În schimb, rezultatele științifice se regăsesc în foarte multe ferme în care se cultivă astfel de plante.

Creştere explozivă a suprafeţelor cu OMG

Păun Ion Otiman a arătat că, în lume, rata anuală de creștere a suprafețelor cu OMG este de 10 milioane ha/an. În perioada 1996-2010, culturile biotehnologice au evoluat spectaculos, de la aproximativ 10 milioane ha la 148 milioane ha.

În același timp, terenurile utilizate pentru plante biologice (eco) au pornit de la circa 15 milioane ha și abia au ajuns la 35,7 milioane ha, având o mărire de aproape cinci ori mai mică decât în cazul PMG.

Cheltuielile fermierilor din țările emergente pentru acces la biotehnologie sunt de 742 milioane de USD, în timp ce profitul lor din cultivarea PMG ajunge la 3.713 milioane de USD. De aici rezultă un raport cheltuieli/profit de 1 la 5.

„Europa este cea mai anchilozată structură“

„Din păcate, Europa este cea mai anchilozată structură din punct de vedere decizional. Domeniul PMG nu găsește breșa necesară din cauza unor anumite interese. Astfel s-a ajuns la blocarea unuia dintre cele mai dinamice aspecte ale cercetării științifice agronomice“, a menționat Otiman.

De exemplu, a spus domnia sa, Uniunea Europeană a avut nevoie de 99 de luni pentru a accepta rapița tolerantă la glifosat, în august 2005. De asemenea, diferite tipuri de porumb MG au fost aprobate cu chiu, cu vai, în 2010, după 62-73 de luni. Cea mai rapidă acceptare a fost pentru sfecla de zahăr Monsanto/KWS H71, „numai“ 36 de luni.

Cât a pierdut România

În România, principalele plante transgenice cultivate au fost soia și porumbul.
Potrivit datelor prezentate, interzicerea soiei MG a dus la scăderea suprafeţei cultivate de la 190.000 ha (2006) la 50.000 ha (2008), iar producția s-a prăbușit, de la 345.000 t (2006) la numai 40.000 t (2008).

Ca urmare, pierderile totale ale veniturilor fermelor s-au situat la 130.000.000 de euro. La acestea se adugă pierderea veniturilor din procesarea soiei - 150.000.000 de euro; eliminarea exportului de produse din soia - 70.000.000 de euro; importurile de soia (boabe+şroturi+ulei) - 60.000.000 de euro.

Dacă tragem o linie neagră și facem socoteala, rezultă că pierderile totale înregistrate de țara noastră se ridică la 310.000.000 de euro.

Avantajele cultivării soiei MG

Academicianul a afirmat că sporul de producţie al soiei MG este de până la 30%, iar planta asigură protecţie împotriva buruienilor problemă din zonele desecate, precum Phragmites communis şi Sorghum halepense, a căror prezenţă în asolamentul de patru ani cu soia convențională a scăzut cu 67% şi, respectiv, 89%. De asemenea, oferă protecţie totală împotriva speciei Solanum nigrum, pentru a cărei combatere nu există erbicid selectiv aplicabil în cultura de soia, această buruiană având o mare incidenţă în cultura de soia şi producând importante pierderi prin deprecierea recoltei. Ca urmare, reduce cu 85% costurile pentru combaterea buruienilor în cultura de bază şi în culturile postmergătoare.

Totodată, soia MG reduce consumul de carburanţi raportat la întregul asolament datorită posibilităţii aplicării sistemului minimum tillage.

Nu în ultimul rând, această plantă creşte rezerva de azot în sol cu 30–40 kg de substanţă activă, comparativ cu orice altă cultură, ca urmare a activităţii bacteriilor simbiotice.

În concluzie, se obțin venituri mai mari. Plusul de producţie şi calitatea boabelor fac posibilă valorificarea producției la preţuri mai mari.

Avantajele cultivării porumbului MON 810

Păun Ion Otiman a făcut referire la rezultatele obținute în Insula Mare a Brăilei (IMB), în urma cultivării porumbului MON 810. Astfel, producţia medie la hectar a sporit cu 7–9% față de porumbul convențional, datorită reducerii pierderilor provocate de dăunători.

Deşi costurile de producţie au fost mai mari cu 80 de lei/ha, din cauza preţului mai mare al seminţei, profitul a crescut cu 125–196 de lei/hectar.

S-a putut renunţa la tratamente chimice cu insecticide în faza de înflorire a porumbului, diminuându-se astfel cantitatea de pesticide aplicate pe plante şi sol şi, implicit, reducându-se poluarea. Apoi, s-au redus cheltuielile cu transportul, manipularea şi administrarea insecticidelor.

De asemenea, lipsa unor leziuni pe plante, mai cu seamă pe boabe şi ştiuleţi, a redus posibilitatea de instalare a ciupercilor generatoare de micotoxine şi, implicit, riscul prezenţei micotoxinelor în masa recoltei.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2012

֩ Comentarii