Imprimati articolul

Gerul a afectat în special plantaţiile viticole

Regimul termic şi hidric înregistrat în 2009 a permis ca în general plantaţiile din majoritatea arealelor viticole să intre pregătite în iarnă, cu lemnul bine maturat şi cu o rezervă relativ mică de boli şi dăunători. Cu toate acestea, gerul înregistrat în intervalul 21-26 ianuarie a dus la pierderi importante de ochi, în special în arealele viticole din regiunea Dealurilor Moldovei, unde s-au înregistrat şi temperaturile cele mai scăzute.

Astfel, dacă până la data de 23 ianuarie iarna a fost caracterizată printr-un regim termic şi hidric normal, începând din 24 ianuarie, în majoritatea arealelor viticole din ţară, acesta s-a situat sub limita de rezistenţă a viţei-de-vie. Este vorba de temperaturi minime la suprafaţa solului cuprinse între -19,0°C la Miniş-Măderat, -22,2°C la Murfatlar, - 26,1°C la Odobeşti, -28,2°C la Dealul Bujorului şi -35,0°C în podgoria Iaşi.

Aceste temperaturi foarte scăzute, care în unele areale, aşa cum este cazul podgoriei Iaşi, s-au situat în apropierea minimelor absolute înregistrate în timp, au afectat atât mugurii principali cât şi pe cei secundari din complexul mugural, diafragma şi parţial lemnul anual şi multianual.

Situaţia privind viabilitatea ochilor de iarnă în plantaţiile viticole situate în zona de influenţă a unităţilor de cercetare-dezvoltare viti-vinicole a fost centralizată de specialiştii de la ICDVV Valea Călugărească.

Viabilitatea ochilor de iarnă

Testarea viabilităţii ochilor de iarnă la soiurile reprezentative pentru fiecare podgorie scoate în evidenţă faptul că există pierderi importante de ochi, în special în arealele viticole din Regiunea viticolă a Dealurilor Moldovei.

În podgoriile din N şi NE ţării (Iaşi), viabilitatea ochilor la soiurile reprezentative a fost cuprinsă între 0% şi 50%. Pierderile cele mai mari de muguri s-au înregistrat în parcelele cu expoziţie nordică, nord-estică şi la baza versanţilor, acestea situându-se între 93% (Fetească regală) şi 100% (Fetească albă).

În podgoriile din centrul Moldovei (Odobeşti, Coteşti, Panciu), viabilitatea a fost cuprinsă între 12% la soiul Plăvaie şi 81% la soiul Fetească regală.

În podgoriile din sudul Moldovei (Nicoreşti, Iveşti, Dealul Bujorului), viabilitatea s-a situat sub 50%. Coardele pornite de la baza butucului din cepii de siguranţă au fost protejate de stratul de zăpadă.

Pierderi mari la soiurile de masă

La Murfatlar viabilitatea s-a situat între valorile de 3% şi 62%, fiind mai mică în cazul soiurilor de masă (Afuz Ali 93 Mf, Perlette, Victoria şi Muscat de Hamburg-30%) şi al soiurilor pentru struguri de vin amplasate la baza pantei (Cabernet Sauvignon, Cristina, Mamaia, Fetească neagră).

În podgoria Dealu Mare, viabilitate mai bună s-a observat în centrul viticol Valea Călugărească şi mai slabă în Tohani, Breaza-Năieni, Pietroasa, Zoreşti, în funcţie şi de amplasamentul plantaţiilor.

În podgoriile din Oltenia (centrul viticol Drăgăşani), viabilitatea este în medie de 75% la soiurile de masă şi de 85% la soiurile pentru struguri de vin.
În arealele viticole din vestul ţării (judeţele Arad, Caraş-Severin, Timiş, Bihor), viabilitatea este normală, cu excepţia unor plantaţii viticole cu soiuri sensibile (Victoria, Merlot, Syrah), precum şi a unor plantaţii viticole cu soiuri pentru struguri de vin (Mustoasă de Măderat, Pinot gris, Pinot noir) amplasate pe văi sau la baza pantei în Judeţul Timiş (Recaş), unde s-au înregistrat  pierderi de ochi cuprinse între 15 şi 100%.

În podgoriile din centrul Transilvaniei (Blaj), cele mai afectate au fost plantaţiile amplasate la baza pantei.

Dr. ing. Adrian ŞERDINESCU, dr. ing. Marian ION,
ICDVV Valea Călugărească
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.6, 16-31 MARTIE 2010

֩ Comentarii