Lume multă şi voie bună la momentul aniversar
„Lumea Satului ediţia 100“

La împlinirea fragedei vârste de 4 ani şi 3 luni, revista Lumea Satului a „spart gheaţa“ evenimentelor mondene din presa scrisă agrariană, reuşind să adune în Salonul Albastru din incinta Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, o bună parte din floarea cea vestită a agriculturii româneşti.

Ne-au onorat cu prezenţa reprezentanţii comunităţii ştiinţifice, în frunte cu noul preşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, dl Gheorghe Sin, geneticieni de renume mondial, agronomi şi veterinari care prin pricepere şi rezultate se situează pe podiumul agriculturii mondiale. Au venit şi managerii companiilor care şi-au asumat misiunea de a aduna şi implementa în România tot ce este mai valoros în domeniul tehnicii şi tehnologiilor universale. Spre mândria noastră, am reuşit să adunăm laolaltă edilii comunităţii rurale şi pe cei care asigură în plan economic prosperitatea satului românesc.

Sărbătoarea noastră a avut parte şi de un moment artistic de cel mai bun gust, aparţinând lumii folclorice şi muzicii uşoare. Dacă timpul ne-ar fi permis, putea să existe şi o a treia parte a sărbătorii, numită Cenaclul literar rural. A existat totuşi un astfel de moment în care scriitorul Alexandru Brad a rostit în faţa asistenţei un fel de rugă pentru pământ şi truditorii acestuia.

În rest, totul a decurs conform programului prestabilit. Directorul general al revistei Lumea Satului a ţinut să prezinte nu numai realizările de până acum, dar şi planurile de viitor. Printre acestea se află o mai profundă implicare în reliefarea deciziilor ce frânează progresul. În expunerea sa, Ion Banu a anunţat în premieră realizarea, începând cu primul număr al revistei din 2010, al celui dintâi produs pur economic din presa de specialitate: agroBusiness. Vă asigurăm că va fi interesant, iar prin contribuţia dumneavoastră, a managerilor din sectorul agroalimentar, ar putea dobândi o utilitate practică de excepţie. Masa „înţelepţilor“ s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru a aduna în jurul ei marile valori ale agriculturii româneşti prezente la sărbătoarea noastră. De aceea, unii lideri s-au autodistribuit, constituind în jurul lor.

La masa agronomilor atmosfera de bun simţ şi umor a fost întreţinută de cei doi prieteni nedespărţiţi: Gheorghe Niţu şi Dincă Nache care, împreună cu Dan Bănuţă, Marian Verzea şi Dan Ionel – prieteni şi colegi în anii studenţiei cu editorul general – au dat tonul unor discuţii ce s-au constituit într-o dezbatere profesională.
Masa veterinarilor şi zootehniştilor, în fruntea căreia prof. univ. Ilie Van, dr. Corneliu Ceică, ing.

Mesele oamenilor de ştiinţă „patronate“ de prof. univ. dr. Valeriu Tabără şi Ioan Oancea au atras spre ele fiinţe pe cât de luminate, pe atât de fascinante în planul creaţiilor virtuale.

La Mesele companiilor responsabile cu implementarea progresului tehnic şi tehnologic, cei prezenţi prognozează că acea parte a agriculturii dezvoltată a României se va situa curând la nivelul cel mai înalt al tehnicii mondiale.
Masa structurilor administrative rurale a reunit cei mai reprezentativi primari din comunele României, printre care Temistocle Diaconu din Pădureni - Vaslui şi Mircea Velicu din Izbiceni - Olt. De la această masă, doamna ec. Mariana Gâju, vicepreşedinte al Asociaţiei Comunelor din România a înmânat editorului general Ion Banu o Diplomă de Excelenţă şi prima Plachetă aniversară oferite unei publicaţii care se implică în mod profesional în abordarea problemelor complexe ale satului românesc.

Masa mass-media a fost dominată de reprezentanţii televiziunii şi radioului public. „Concurenţa“ pe care ne-am dorit-o alături a fost reprezentată la nivelul staff-ului de agriMedia şi Euroferma, Profitul agricol şi Sănătatea plantelor. Din păcate, persoanele cu putere de decizie de la unele publicaţii au lipsit, semn că este încă mult de lucrat pentru a realiza o strategie comună în susţinerea unor campanii de presă care să susţină corect şi profesional interesele majore ale agricultorilor.

Îmbinarea utilului cu frumosul a fost realizată printr-un spectacol artistic de toată frumuseţea. El avea să facă dovada că în spatele ecranelor de televizor se află valori incontestabil mai bune decât cele care se produc în cadrul unor spectacole folclorice de mare anvergură.