Imprimati articolul

Fonduri SAPARD pe apa sâmbetei

• Licitaţie măsluită
• O alimentare cu apă reziduală

Ca în multe localităţi ale ţării, şi comuna nemţeană Ruginoasa a beneficiat de fonduri europene. Proiectul SAPARD, în valoare de circa 28 miliarde de lei vechi, din care 23 de miliarde nerambursabile şi patru miliarde din partea Consiliului Judeţean, viza alimentarea cu apă a satului.

Fondurile au venit, constructorul – SC Dandu SRL din Piatra-Neamţ, câştigătorul licitaţiei - s-a apucat cum-necum de treabă, iar la final lucrarea a fost recepţionată cu - atenţie! – calificativul bine. La rândul lor, sătenii au aşteptat nerăbdători să beneficieze de apa care se găseşte atât de greu în zonă, dar surpriză!

Atentat la sănătatea oamenilor

Apa ajunge doar într-o parte a satului, atunci când nu ţâşneşte prin spărturile conductelor, formând bălţi spre satisfacţia orătăniilor. Din cele 93 de cişmele, constructorul a instalat doar 30, din 101 hidranţi doar ... 8, iar bazinele de colectare proiectate să aibă o capacitate de 200 mc au fost reduse la mai puţin de jumătate. Mai mult, din raţiuni care ţin de „economie“, apa care trebuia captată din punctul Pârvoaia este pompată acum – ne spune viceprimarul Gheorghe Berbecaru (foto) - din preajma unei mlaştini urât mirositoare. Amplasată într-o zonă la marginea satului care trebuia să cuprindă 20 de ari şi să fie asigurată, are în realitate doar 3-4 ari şi aici poate intra oricine.

Rezervoarele ar trebui să cuprindă şi o staţie de clorinare a apei care, ne spune acelaşi viceprimar, ar trebui să dispună de o clădire separată unde acest proces să fie supravegheat de calculator. La Ruginoasa instalaţia complexă de clorinare se rezumă la un vas de plastic amplasat în interiorul rezervorului în care cineva ar trebui să toarne respectiva substanţă pentru dezinfectarea apei, dar pe care, fireşte, nu o face nimeni.

„A verificat cineva calitatea apei?“ – l-am întrebat pe domnul Berbecaru. „Da, la început, când s-a constatat că nu e prea bună de băut, apoi nu s-a mai interesat nimeni“, a fost răspunsul.

Aşa stând lucrurile, sătenii continuă să folosească apa din fântâni. „N-am să-mi îmbolnăvesc familia luând apă de la cişmea“, mi-a spus o bătrânică a cărei gospodărie a fost inundată de nenumărate ori de unul din puţinii hidranţi, care, e adevărat, acum a rămas doar de decor.

DNA-ul a intrat pe fir: cu ce folos?

Cum a fost posibil să se cheltuiască peste 28 miliarde de lei pentru o lucrare făcută, cum se spune, în batjocură? Iată întrebarea la care am căutat şi noi un răspuns, dar iţele afacerii sunt tare încurcate.

Agenţia SAPARD Iaşi impută primăriei Ruginoasa 3 miliarde de lei pe care aceasta le-a dat firmei din Piatra-Neamţ fără a avea avizul instituţiei amintite. Curtea de Conturi şi DNA Bacău impută primăriei încă un miliard de lei.

La rândul său, primarul Nicu Chirilă a dat în judecată firma constructoare, dar, spune domnia sa, la judeţ nu prea am găsit înţelegere.

Până la verdictul final şi după acesta, sătenii din Ruginoasa vor scoate în continuare apă din fântânile adânci de zeci de metri, iar cişmelele vor dispărea rând pe rând.

O investiţie europeană care a costat 28 miliarde lei vechi se dovedeşte a fi o sursă de infecţie pentru sănătatea oamenilor

Stelian CIOCOIU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.1, 1-15 IANUARIE 2009

֩ Comentarii