Imprimati articolul

Focurile de Paşti

De Înviere, pe dealuri şi pe coline izbucnesc flăcări puternice: Sunt „focurile de veghe“, care în unele sate sunt aprinse şi ard în tot cursul nopţii, luminând nu numai dealurile, ci şi văile. În jurul lor stau roată oamenii, istorisind întâmplări din viaţa lui Iisus după Sfânta Scriptură a Noului Testament. Flăcăii şi băieţii sar pe deasupra focului, pentru ca vrăjitoa­rele şi fermecătoa­rele să n-aibă nicio putere asupra lor. În timp ce ard focurile, ţăranca pregăteşte blidul.

Într-un coşuleţ, ciubăraş sau castron aşază tot ce doreşte să sfinţească: pască, ouă încondeiate, o bucăţică de slănină, brânză, unt, hrean (hreanul e folosit şi ca medicament, mai ales pentru oi sau vite, el păstrându-se în pământ după ce a fost sfinţit), iarba mare (care se amestecă în hrana vitelor ca să dea mai mult lapte), usturoi (cu care se freacă trupul celor bolnavi), mac, sare, leuştean (tot pentru vitele bolnave), tămâie (folosită în caz de cumpene grele/furtuni/pentru tămâiatul bolnavilor), busuioc, carpă (căreia i se atribuie calităţi vindecătoare) cu care s-au şters ouăle roşii şi o lumânare (care e păstrată numai şapte ani şi este aprinsă împreună cu tămâia, când e ameninţat satul cu grindină).

(C.L.)
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 7, 1-15 APRILIE 2010

֩ Comentarii