Imprimati articolul

Fermierii români forţează ridicarea embargoului transgenic

Ca membri de drept ai Uniunii Europene, fermierii români solicită un tratament care să le ofere o şansă egală în competiţia economică cu confraţii lor comunitari. Ei sunt conştienţi că au ajuns prea târziu în această comunitate, dar nu acceptă condiţia de outsideri atunci când este vorba de împărţirea binefacerilor pe care le oferă apartenenţa la cea mai puternică putere agricolă a lumii. Este posibil să-şi fi făcut prea bine temele în anticamera Uniunii, dar acest lucru nu înseamnă că trebuie să fie diminuaţi de cei care ne-au amăgit cu prosperitatea comunitară.

În cei trei ani de la aderare au acceptat plata graduală a subvenţiilor pe suprafaţă; s-au supus regulilor de siguranţă alimentară, cu riscul de a suporta concurenţa neloială a companiilor care au sufocat piaţa românească cu produse comunitare autorizate; au scos din cultură plante modificate genetic ce ne ofereau oportunităţi de export enorme.
Într-un cuvânt, au răspuns în poziţia de drepţi ori de câte ori li se cerea să abandoneze unele tehnologii şi produse neconforme. La un spor de numai o tonă la hectar, obţinut uşor în condiţiile cultivării porumbului modificat genetic, fermierii ar fi obţinut un venit suplimentar de 425 milioane de dolari. Dacă mai adăugăm şi economiile la cheltuielile cu pesticidele, calculul bate undeva spre 1 miliard dolari. Altfel spus, cât o rată mică a împrumutului FMI. Asta ca să nu luăm în calcul interdicţiile la export a produselor animaliere.

O nedreaptă discriminare

Despre aceste împărţiri nedrepte pe piaţa agricolă comunitară, dar şi de alte discriminări de care au parte fermierii români din partea autorităţilor autohtone s-a discutat zilele trecute la Slobozia, unde Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli Privaţi a organizat o dezbatere care a avut ca scop fundamentarea unei liste de revendicări ce va fi înaintată autorităţilor de la Bruxelles, parlamentarilor şi europarlamentarilor români, Guvernului, Preşedinţiei şi Ministerului Agriculturii.

Pentru a avea şi o acoperire ştiinţifică a petiţiei înaintate organismelor amintite, fermierii au invitat la dezbatere cei mai titraţi specialişti în materie de genetică, constituiţi în Asociaţia Profesională AgroBioTech, precum şi pe invitatul special al FNPAR, englezul Paul Temple, preşedintele Grupului de lucru cereale şi oleaginoase din cadrul Organizaţiei Europene a Producătorilor Agricoli (COPA-COGECA).
Un interes deosebit l-a stârnit sondajul de opinie privind opiniile consumatorului asupra organismelor modificate genetic, realizat de AB Research Group.

Scoaterea din cultură a soiei, porumbului şi cartofului modificate genetic nu pare, ci este picătura care a umplut paharul nemulţumirii în masă a fermierilor. În momentul acela România cultiva 300.000 ha cu soia, care în această perioadă de criză ar putea aduce fermierilor 270 milioane de dolari.

Principalele revendicări

■ Reprezentanţii LAPAR argumentează ştiinţific, tehnic şi economic necesitatea şi eficienţa cultivării plantelor modificate genetic. În acest sens, ei solicită înfiinţarea în cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor a unui grup ştiinţific care să analizeze această problemă.

■ MADR şi MMP pot găsi punţi de legătură atât pentru biodiversitate cât şi pentru agricultură, LAPAR fiind un partener loial şi obiectiv.
Fermierii nu împărtăşesc acuzaţiile acelora care susţin că actuala echipă guvernamentală ar avea intenţia de a transforma România într-o imensă pârloagă, tocmai bună de vândut pe nimic străinilor, dar nici nu pot rămâne indiferenţi la acele măsuri care condamnă producţia agricolă vegetală din România la un total faliment.

■ Interesul naţional al fermierilor este să producă alimente şi mâncare pentru români, iar România să nu devină o imensă piaţă de desfacere a produselor agricole din ţările europene sau din afara spaţiului european.
„Cu convingerea că aţi înţeles gravitatea mesajului nostru şi a stării deosebite în care se găseşte agricultura României, nutrim speranţa ca măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, instituţiile fundamentale ale statului vor face front comun pentru a apăra interesele fermierilor, acordându-le şansele de progres şi sprijinul financiar de care beneficiază toţi agricultorii din Comunitatea Europeană“, se spune în încheierea petiţiei.

Iosif POP
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 12, 15-30 IUNIE 2010

֩ Comentarii