Imprimati articolul

Fermierii preferă minisilozuri în ogradă

Taxele mari percepute de proprietarii de silozuri au determinat diferitele forme asociative profesionale să înceapă construirea unor silozuri proprii. Însă opinia multor cultivatori de cereale este că soluţia cea mai bună o reprezintă minisilozurile amplasate la fiecare fermă în parte. Avantajul ar fi că, astfel, se elimină orice dispută referitoare la calitatea diferită a produselor depozitate, provenite de la mai mulţi fermieri.

„Din cauza lipsei spaţiilor de depozitare a produselor obţinute de membrii noştri, ne-am gândit să ne rezolvăm singuri problema. O variantă ar fi să construim pe raza cooperativei trei silozuri cu capacitatea de 10.000 de tone, în trei comune diferite, care să deservească fermele, astfel încât transportul cerealelor să se facă pe distanţe cât mai scurte. Primul va fi amplasat în Ştefăneşti, al doilea în Petrăchioaia, iar al treilea în Vidra.

O altă variantă ar fi minisilozurile de fermă. În această situaţie, capacitatea de depozitare ar fi de 1.600-1.800 de tone pe unitate. Un minisiloz costă în jur de 50.000 de euro, un preţ acceptabil. Astfel se elimină o serie de servicii necesare în cazul unui siloz mare, ceea ce înseamnă reducerea cheltuielilor“, a declarat Alexandru Porumb, membru în colectivul director al Agri Sud, pentru Lumea Satului.

Noua concepţie apărută în România (pentru că în Occident există de zeci de ani!) am aflat-o recent, la Adunarea Generală a Cooperativei Agricole Agri Sud, membră a Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Evenimentul a avut loc în comuna Afumaţi, din judeţul Ilfov. A participat şi Adrian Rădulescu, preşedintele LAPAR, care a recomandat mai multă fermitate în raporturile cu membrii cooperatori.
Principalele avantaje

Avantajul membrilor cooperativei constă, printre altele, în obţinerea de seminţe, îngrăşăminte şi pesticide la preţuri mai mici, dar şi în vânzarea cu mai mulţi bani a producţiilor obţinute.

Alexandru Porumb ne-a mai spus că membrii cooperatori cultivă grâu, orz, rapiţă şi floarea-soarelui. Dar nu porumb, pentru că ţiganii din Ilfov fură aproape toată producţia.
Această problemă i-am semnalat-o şi domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii. Domnia sa a afirmat că singura soluţie ar fi paza culturilor şi a amintit de o lege veche, în baza căreia au fost condamnaţi unii oameni, pentru că au furat produse agricole. Iar această lege este şi acum în vigoare.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.9, 1-15 MAI 2009

֩ Comentarii