Imprimati articolul

Femeia, fiinţa căreia îi datorăm recunoştinţă

Într-o lume în care constrângerile sociale îi refuză femeii dreptul la feminitate, semne şi certitudini vestesc înflorirea naturii ei delicate.

Paradoxul acestei situaţii vine din structura specială a sufletului femeii, din darul pe care
l-a primit de la Dumnezeu în clipa naşterii. Atunci când a înţeles că nimeni şi nimic nu o poate împiedica să-şi ţină puiul în braţe, a devenit cea mai liberă făptură de pe pământ. Atât de liberă încât îşi permite luxul speranţei, chiar şi atunci când ameninţarea că mâine viaţa va fi neînchipuit de grea devine o chestiune de stat.

Nu cred să fie o dovadă de mai adâncă înţelepciune ca detaşarea de deznădejde, sărăcie, umilinţă şi implicarea cu toate puterile în susţinerea vieţii pe care a adus-o pe lume.
Lecţia de supravieţuire pe care femeile o scriu şi o rescriu în fiecare zi într-un absolut anonimat, are loc în fascinantul circuit al naturii unde teama nu îşi are rost.

Luna martie promite, contrar aparenţelor, trezirea frumuseţilor care mai dorm captive în muguri.

Într-un fermecător consens, femeile împlinesc un ritual fermecător al întâmpinării Primăverii, confiscând a opta zi pentru sărbătoarea lor.

Din fericire, Ziua femeii nu mai are de mult o conotaţie oficială…
Ea este, categoric, doar răspunsul, momentul ridicării frunţii în faţa vieţii pe care le-o rânduiesc de regulă bărbaţii, uitând că sunt născuţi din durerea femeii.

A opta zi din martie redescoperim frumuseţea femeii dincolo de aparenţele unei veselii excesive, un model uman în care fragilul şi forţa sunt delicat îngemănate.

La Cuza Vodă, acolo unde bărbaţii…

Cuza Vodă este o localitate din judeţul Constanţa, cu probleme sociale neînchipuit de mari. Peste 65% din populaţie este de etnie rromă şi cei mai mulţi sunt foarte săraci. Comuna are 4.250 de locuitori cu acte în regulă, iar restul, al căror număr nu se ştie, nu au acte de identitate. Peste starea socială precară se suprapune cea economică.

La Cuza Vodă se luptă, se implică şi se bucură atunci când pot să facă ceva pentru oameni trei doamne: Mariana Jitaru, Daniela Moraru şi Chivuţa Carmen Moraru.
Mariana Jitaru este mediator sanitar. Ea se ocupă de problemele celor săraci şi marginalizaţi, îi îndrumă să-şi rezolve problemele de stare civilă, de sănătate şi le facilitează relaţionarea în toate situaţiile cu autorităţile.

Este foarte important să le cunoască limba, obiceiurile, familiile. Mariana crede că poţi să înţelegi problemele rromilor, chiar dacă nu eşti de-a lor: „Rromii sunt şi ei oameni ca toţi oamenii, dar ca să te accepte, trebuie să-i respecţi“.

Pledoaria pentru înţelegerea şi acceptarea specificului acestei etnii spune totul despre devoţiunea Marianei Jitaru pentru o muncă atât de grea, unde rezultatele se văd uneori în ani.

Daniela Moraru. În fişa de serviciu scrie clar: asistent social, autoritate tutelară şi atribuţii de stare civilă. Altfel spus, răspunde de cazuri sociale şi de identitatea cetăţenilor comunei, un fel de staroste cu griji şi bucurii, în egală măsură.

Sub ochii doamnei Chivuţa Carmen Moraru viaţa se înfăţişează într-un ritm rapid sub toate aspectele ei. Căsătorii numeroase – a prins exact momentul când zeci de familii de rromi s-au căsătorit oficial, încurajaţi de cei 200 de euro pe care îi primeau. Apoi au venit tinerii rromi care s-au căsătorit şi ei pentru că aveau nevoie de documente la alocaţia complementară, trebuiau monitorizaţi copiii care rămâneau în grija bunicilor pentru că părinţii lor erau plecaţi în străinătate, solicitările de ajutor social erau din ce în ce mai multe...

Rodica SIMIONESCU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 5, 1-15 MARTIE 2009

֩ Comentarii