Imprimati articolul

Evoluţii pe piaţa mondială agroalimentară

Dacă aveţi grâu, păstraţi-l!

Asta cu condiţia de avea unele rezerve financiare care să vă permită să rezistaţi până la revenirea pieţei la normal. Deocamdată, la nivel mondial preţul grâului scade constant, iar presiunea ce se exercită asupra lui va fi din ce în ce mai mare ca urmare a începerii recoltării porumbului. Nu există în prezent elemente de susţinere a preţului, în condiţiile în care, cel puţin în Uniunea Europeană, se înregistrează o recoltă abundentă de grâu.

Uniunea Europeană dispune de un excedent important de grâu, dar acesta este localizat la nivelul Franţei şi Germaniei. Unele disponibilităţi ar putea fi înregistrate în Anglia şi Polonia. Dincolo de graniţa celor UE-27, se află doar doi mari producători europeni: Rusia şi Ucraina. Cu cele 55 milioane tone, ruşii pretind că au asigurată pâinea cea de toate zilele, în timp ce dinspre Ucraina vin puţine raportări statistice demne de încredere.

O oarecare suspiciune există şi în cazul României, unde cifrele oficiale se bat cap în cap cu cele ale procesatorilor. Ultimii nu contestă raportările statistice, dar susţin că pot conta doar pe o parte din grâul anului 2009, din cauza slabei calităţi de panificaţie. Poate este aşa cum susţin ei, dar la preţul pe care îl oferă aceştia, de 40-60 bani pe kilogram, este greu de imaginat să poată face afaceri în România.

Soluţia importurilor, atât de dragă morarilor şi brutarilor, este pe cât de profitabilă, dar pe atât de păgubitoare ţării în care îşi desfăşoară activitatea. Grâul importat a atins în ultimele săptămâni preţul de 153-154 euro/t, ceea ce înseamnă cam de 6-8 ori mai mult decât ar plăti pe grâul autohton, fie el şi puţin declasat.

Cotaţiile grâului  la Bursa din Chicago:

Producţia mondială de grâu, deşi mai mică decât în 2008, depăşeşte consumul cu aproape 40 milioane tone. Stocurile mondiale sunt estimate la 182 milioane tone, cu aproape 15 milioane mai mult decât în anul de vârf al producţiei mondiale de grâu, 2008-2009, când producţia globală a atins 682 milioane tone.

Este de aşteptat ca aceste stocuri să facă presiuni asupra preţurilor, care şi aşa se menţin la un nivel mic. Important pentru noi este că Uniunea Europeană a acumulat un stoc de 20 milioane tone de grâu, iar operatorii de piaţă susţin că el va fi valorificat în totalitate la export.

Vindem cea mai ieftină floarea-soarelui

Ultimul preţ oferit cultivatorilor români de floarea-soarelui nu depăşeşte 70 bani/kg. Adevărul este că nici în Europa acest produs nu are un preţ aproape de valoarea lui reală, dar în România este la cel mai mic nivel posibil. Am putea spune că este jenant de mic, în comparaţie cu preţul uleiului, care pe piaţa României este de 3 ori mai mare decât cotaţiile la Bursa din Rotterdam. Îngrijorător este pericolul ca unităţile de procesare, aparţinând în majoritate unor companii internaţionale, să intre, cum s-ar spune, într-o jenă financiară şi să nu fie capabile de a plăti marfa în momentul livrării. Aşa că, dacă prindeţi un preţ, cât de cât acceptabil, nu ar fi rău să vindeţi acum, până când mai sunt bani.

Este de precizat că pe piaţa externă preţul florii-soarelui s-a menţinut la acelaşi nivel cu cel înregistrat în săptămânile anterioare. Operatorii de pe piaţă nu sunt extrem de interesaţi în a achiziţiona cantităţi mari de floarea-soarelui înainte de a avea informaţiile de pe piaţa uleiurilor vegetale.

Cotaţiile seminţelor de floarea-soarelui FOB - FRANŢA:

Preţul uleiului din floarea-soarelui la Bursa din Rotterdam:

Orzul românesc, doar pentru animale

Deocamdată, orzul are un preţ acceptabil pe piaţa românească, dacă luăm în considerare că se situează undeva la nivelul grâului. Vine din urmă însă porumbul, care se pare că va fi mai ieftin şi atunci orzul va fi stricat într-adevăr pe gâşte. Dacă cumva rămâne ceva de prisos. În mod normal, adevărata nişă de piaţă a orzului ar trebui s-o reprezinte fabricile de bere.

Ele se află însă în proprietatea unor companii transnaţionale, care la ordinul stăpânilor adevăraţi folosesc numai materie primă străină. Nu ar fi o nenorocire atât de mare dacă această politică s-ar face în folosul consumatorilor români. Dar până să ajungă în fabrică, orzul occidental aproape că îşi dublează preţul în comparaţie cu cel autohton.

Asta în condiţiile în care, pe plan internaţional, piaţa orzului aproape că s-a prăbuşit. În cazul orzului pentru bere, cumpărătorii au asigurate de pe acum stocurile pentru următoarele 6 luni.

Cotaţiile orzului FOB - FRANŢA:

Omenirea, la „tulpina“  porumbului american

Cu toate că preţul cerealelor a fost în scădere pe piaţa internaţională, preţul porumbului a continuat să crească, sporind incertitudinile la nivel european. Seceta din Ungaria şi Ucraina ca şi cea instalată în Franţa au dus la scăderea nivelului producţiei estimate iniţial. Acesta reprezintă un element de susţinere a preţului porumbului, însă pe o perioadă scurtă de timp, având în vedere disponibilităţile importante de orz şi grâu din acest an.

În fapt, Europa contează foarte puţin pe piaţa mondială a porumbului. România ar trebui să se afle undeva în top, dar cei care conduc sunt francezii, care contează pe o producţie totală de 16 milioane tone. Adică mai mult decât dublul estimat de români.

Cu cele 7 milioane tone ce se vor obţine aproape sigur în acest an, România ar putea intra pe piaţa europeană cu aproximativ 2 milioane tone, ţinând seama de consumul zootehnic redus. Evident nu va fi aşa, întrucât o mare parte a porumbului va fi stocată în pătulele particularilor, care nici nu ştiu ce este exportul. Ca şi în alţi ani, piaţa mondială a porumbului va fi controlată de americani, care în dărnicia lor vând la toţi cei în stare să le plătească marfa.

Cotaţiile porumbului la Bursa din Chicago:

Producţia globală de porumb şi sorg este prognozată la aproape 850 milioane tone. În cazul porumbului, consumul va depăşi cu 12 milioane tone nivelul producţiei, aceasta şi datorită cererii venite din partea unităţilor de producere a etanolului. Oricum, piaţa nu va fi distorsionată, întrucât un eventual deficit poate fi acoperit de oferta de grâu furajer, care ar putea veni şi din partea României. Principalul exportator de porumb rămân SUA, cu o ofertă de aproape 50 milioane tone, care va fi orientată spre beneficiarii tradiţionali.

SUPLIMENT AGRO BUSINESS
REVISTA LUMEA SATULUI NR.18, 16-30 SEPTEMBRIE 2009

֩ Comentarii