Disperare şi blestem > REVISTA LUMEA SATULUI

Când vezi că ţara cade la pământ,
Că nu mai are-n braţe strop de vlagă,
Că a ajuns un jalnic muribund
Cu trupul numai plagă lângă plagă,
Că nu mai e stăpână pe nimic
Căci tot avutul l-au prădat tâlharii
Şi-acuma e datoare până-n gât
Şi-o jecmănesc amarnic cămătarii,
Că a venit şi criza peste ea
S-o strângă şi mai nemilos în cleşte,
Că silnica povară-i tot mai grea
Şi sărăcia creşte, creşte, creşte...
Îţi vine-aşa, să urli ca un lup
Şi să blestemi cu foc şi vorbe grele
Pe cei care făcură ţara zob,
Tot clanul lor de hoţi şi de lichele:
S-ajungă-n iad, în gheara lui Satan
Să-i ardă-n smoala neagră rânduri-rânduri,
Cenuşa să le-o pună pe-un făraş
Şi să le-o zvârle-n cele patru vânturi...!

֠ 1. kesarion -- (16-July-2010 )

De acord!

֠ 2. SALISTEAN DOMNICA -- (19-July-2010 )

Vai ce i-ai mai blestemat si ti-ai spus naduful d-le oproiu,asa este,de unde au aparut acesti blestemati,care vorbesc intruna,fac analize dau exemple,promit in stinga si dreapta,si nesfideaza .Dumnezeu e mare si vede.asa sa stie toti acesti guvernanti,ca am ajuns ca in 1907.

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu