Imprimati articolul

Din sat s-a întrupat vedeta…
Valeria Răcilă van Groninghen

Destin de campion

„Canotajul m-a recreeat, m-a modelat, mi-a oferit oportunitatea unui stil de viaţă sănătos, mi-a dat un sistem de valori şi de valorizare. Pentru mine, întâlnirea cu acest sport reprezintă totul: şansă, iubire, împlinire. Fără canotaj nu aş fi cunoscut durerea şi bucuria victoriei, fără canotaj nu mi-aş fi întâlnit jumătatea – soţul meu a fost şi el canotor – şi nu aş fi trăit atâtea momente bune“ – Valeria Răcilă van Groningen.

Fiică a Stupilcanilor Sucevei, marea canotoare a deceniului nouă, campioana olimpică Valeria Răcilă are o poveste de viaţă demnă de a constitui subiectul unui best-seller.

Ascensiune rapidă

Piesă cu greutate în careul de aşi al sportului românesc, Valeria Răcilă s-a dedicat canotajului încă din perioada adolescenţei, după un rodaj pe pistele de alergări.

După doar doi ani reuşea primul rezultat important din carieră: bronz în proba de două vâsle la Mondialele de la Bled din 1979, alături de Olga Homeghi. Rezultatele excelente s-au succedat apoi cu o cadenţă de invidiat: bronz la Jocurile Olimpice de la Moscova din 1980, bronz la Mondialele de la München, argint la Mondialele de la Lucerna din 1982, aur la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, din 1984, în proba de simplu vâsle, argint la Mondialele de la Hezenwinkel din 1985.

A rămas însă cu uriaşul regret de a nu-şi fi trecut în palmares medalia de aur la Mondialele de la Duisburg din 1983, când în finala probei schiful Valeriei s-a oprit brusc, vâsla din partea dreaptă desprinzându-se din furchet.

Batavă prin căsătorie

Pentru demna urmaşă a răzeşilor lui Ştefan cel Mare, Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984 n-a însemnat, totuşi, cea mai mare bucurie a carierei prin obţinerea celei mai preţioase dintre medalii, ci şi o bornă importantă a destinului.

În „Oraşul îngerilor“ l-a întâlnit pe Steven van Groninghen, canotor în lotul olimpic al Olandei, cel care avea să-i devină soţ doi ani mai târziu. În 1986, românca avea să-şi urmeze soţul pe pământ batav. A renunţat la canotaj pentru a trăi povestea vieţii alături de soţul său, un renumit bancher, precum şi alături cei doi fii, Sijmen şi Jan Wessel. Paşii au purtat-o prin locuri precum Chicago, Moscova ori Budapesta, pentru ca acum să revină acasă.

Susţinătoare a fostelor glorii

După încheierea strălucitei cariere în canotaj, Valeria Răcilă a revenit la prima dragoste, atletismul, participând la numeroase maratoane. În egală măsură, s-a dedicat şi acţiunilor de caritate, organizând evenimente şi donaţii în sprijinul fostelor mari glorii ale sportului românesc care nu beneficiază de rentă viageră. În generosul demers, „Sportivi pentru sportivi“, şi-a atras de partea sa nume cu greutate, precum Ivan Patzaichin, Nicu Vlad, Elisabeta Lipă, Camelia Potec, Doina Sava.

Camelia MOISE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 5, 1-15 MARTIE 2009

֩ Comentarii