Imprimati articolul

Dialog - Scrisori de la cititori

Magdalina Nistor din localitatea Brad, judeţul Hunedoara: „Doresc să cultiv cânepă pe 5 ha, dar aş vrea să ştiu dacă avem desfacere şi cu cine ar trebui să iau legătura.“
Dată uitării în ultimii ani, mai nou cânepa pare să revină, cel puţin ca o cultură alternativă, şi chiar una foarte profitabilă. Această revenire ar putea fi datorată şi aprecierii tot mai mari de care se bucură această plantă în rândurile consumatorilor europeni de suplimente nutritive şi produse cosmetice pe bază de cânepă. O astfel de fabrică de procesare a seminţelor de cânepă există şi în România, la Salonta în judeţul Bihor, unde puteţi lua legătura cu doamna Oana Suciu (tel.: 021 212 04 71). Dintre topitorii au rezistat cea de la Berveni, lângă Carei, unde are loc extragerea fibrei, precum şi unitatea de la Fălticeni, de prelucrare a fibrei.  

Un agricultor anonim: Constat că insistaţi asupra necesităţii constituirii unor asociaţii agricole puternice, unde proprietarii de terenuri să devină acţionari, deci beneficiari direcţi pe roadele pământului lor. Astfel de agricultură se face în toate ţările dezvoltate. Aş vrea să-mi spuneţi în ce ţară aţi văzut aşa ceva?“

Dacă vreţi să faceţi o documentare serioasă lipsită de unele prejudecăţi, atunci vă recomandăm să studiaţi agricultura franceză, daneză, olandeză, italiană, dar mai ales japoneză, ca să ne oprim doar la câteva dintre forţele agriculturii din ţările dezvoltate. Vă mulţumim pentru aprecieri, inclusiv pentru cea din final!

Florea Paul: „Salvarea prin asociere este în mare măsură falsă, cu toate că problema farâmiţării loturilor de teren agricol este adevărată. Rezolvarea acesteia din urmă poate fi rezolvată prin:

• finalizarea procesului de retrocedare în termen de un an prin măsuri de sancţionare a comisiilor locale şi judeţene vinovate de tergiversare;
• ajutorul tehnic acordat gratuit de OCPI-uri deţinătorilor de titluri pentru intabularea terenurilor, în termen de un an;
• facilităţi fiscale pentru tranzacţiile ce pot duce la constituirea de ferme viabile.“

De acord cu dumnevoastră. Suntem informaţi că nu s-a renunţat la intenţia guvernanţilor de a susţine financiar intabularea terenurilor, inclusiv a celor din intravilan.

Rupa Mariana: „O problemă foarte des întâlnită în mediul rural este parazitarea păsărilor şi cuiba­relor cu păduchi de găină. Ce tratament ar trebui aplicat pentru a scăpa de această problemă?“

Păsările sunt parazitate de multe tipuri de păduchi malofagi, care se hrănesc cu tecile protectoare ale penelor în creştere, puf, celule epiteliale, sânge coagulat. Parazitoza este mai frecventă în gospodăriile populaţiei şi este favorizată de o alimentaţie dezechilibrată, aglomerări, adăposturi necorespunzătoare. Paraziţii au dimensiuni mici şi mişcări vioaie, neliniştind păsările pe care le irită, acestea ciugulindu-se tot timpul, producându-se deplumări (căderea penelor) şi apariţia de cruste. Ca o consecinţă, la găinile adulte are loc diminuarea ouatului, scăderea în greutate, tulburări de echilibru.

Puii parazitaţi pot muri prin dereglări ale homeotermiei (reglarea temperaturii corpului) cauzate de tulburarea procesului de acoperire cu pene. Gama produselor antiparazitare s-a restrâns în ultimul timp, din cauza aplicării normelor europene care interzic utilizarea unor substanţe active.

Pentru combaterea acestor păduchi se recomandă ROMPARATOX P, care se aplică prin pulverizare directă, cu deosebire a cuibarelor. Simultan cu deparazitarea păsărilor se face deparazitarea coteţelor prin aspersare cu soluţii de ROMPARASECT 5%, ROMPARASECT FORTE sau SCABIZOL.

REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2010

֩ Comentarii