Imprimati articolul

Deşertificarea bate la hotarele Mehedinţiului

Deşertificarea începe să facă prăpăd în judeţul Mehedinţi. Numai în ultimii ani, nisipurile au înghiţit 10% din terenurile agricole. Fenomenul nu a apărut de pe o zi pe alta, ci încet, dar greu de stăpânit.

O primă cauză o reprezintă lipsa sistemelor de irigaţii. Sau, mai exact spus, distrugerea acestora.

„Cândva au existat în zonă două sisteme mari de udare, unul la Crivina – Vânju Mare şi celălalt la Cujmir – Cetate. Din păcate, localnicii le-au distrus, încât nu mai pot fi folosite în acest moment. Aici nu s-au înfiinţat organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii, aşa cum s-a întâmplat în alte locuri din ţară. Aşa că nimeni nu a cerut refacerea sistemului, cu toate că au existat fonduri Sapard şi guvernamentale tocmai pentru acest lucru“. O altă cauză are la origine defrişările necontrolate. Au fost tăiate liziere de pădure şi toate perdelele de protecţie.

Dacă la acestea mai adăugăm şi seceta din anii trecuţi, înţelegem că s-a creat o primă breşă a pătrunderii deşertului în zona de sud a judeţului.

Specialiştii afirmă că mărirea suprafeţei deşertificate a dus la înmulţirea exagerată a şacalului. Acest animal, de origine africană, este un prădător care face mari stricăciuni şi reprezintă un semnal că ţinuturile de aici se îndreaptă spre un climat atipic celui care a marcat existenţa mehedinţenilor.

Atac la integritatea fondului silvic

Proprietarii au intrat în posesia pădurilor, dar sunt săraci. Nevoia de bani îi determină să taie iraţional şi ilegal copacii.

Chiar dacă în fondul silvic, administrat de Romsilva, nu se fac tăieri fără aprobare, în pădurile private exploatarea abuzivă şi ilegală ajunge la 20%. Fenomenul este mai accentuat în zona de câmpie, unde oamenii au ca singură sursă de încălzire lemnul.

Cum un necaz nu vine niciodată singur, pădurile judeţului au fost atacate de o ciupercă greu de înlăturat, care a dus la dispariţia totală a ulmului.

Unde este raţiunea?

În mod legal, anual, Direcţia Silvică Drobeta-Turnu Severin obţine 200.000 mc de lemn. Mai mult nu se poate! Întreaga cantitate este vândută, prin licitaţie, mai multor agenţi economici. Să nu vă închipuiţi că lemnul este prelucrat până la un produs final, cum ar fi mobila. Nu! Samsarii de lemn cumpără buştenii, pe care îi prelucrează numai până la nivel de cherestea, pe care o vând imediat la export. Acesta este un export iraţional, păgubitor pentru economia noastră. Pe Dunăre, chiar la Drobeta-Turnu Severin, sunt văzute zilnic barje încărcate cu lemn brut românesc.

Constantin Popescu, şef de birou la Direcţia Silvică Mehedinţi, ne-a făcut următorul calcul. Dintr-un mc de fag se poate fabrica o garnitură completă de mobilă, care se vinde la export cu 30.000 de euro. În realitate, acelaşi metru cub de fag, sub formă de cherestea, costă doar 600 de euro. Astfel de afaceri se fac în România de astăzi!

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.1, 1-15 IANUARIE 2009

֩ Comentarii