Imprimati articolul

Demers pentru salvarea pădurilor

• Dacă nu se pune capăt jafului, din codri vor rămâne doar buturugi!

Starea patrimoniului forestier, la început de mileniu

Dezbaterea organizată de Fundaţia Grupul pentru Iniţiativă Ecologică şi Dezvoltare Durabilă (GIEDD) pare a fi una provocată, mai ales de factori decizionali, care poartă principala răspundere asupra ameninţărilor la care este supus acest sector vital pentru economia ţării şi sănătatea populaţiei.

Participarea ştiinţifică a fost una selectă, iar instituţiile în măsură să recepteze mesajul celor care au luat cuvântul au fost reprezentate la un nivel profesional ridicat. Este vorba de Parlamentul României, Banca Naţională, Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei, Academia Română, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice ,,Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ şi, nu în ultimul rând, de Biserica Ortodoxă Română. În fapt, manifestarea a fost dedicată Săptămânii Europene a Pădurilor.

Este de menţionat faptul că o asemenea manifestare în apărarea cauzei pădurilor din ţara noastră şi nu numai a fost organizată de instituţii din afara lumii silvice, asta poate şi pentru a nu fi bănuiţi de pledoarie pro domo.

Care au fost problemele majore puse în discuţie la forumul intitulat „Starea şi importanţa patrimoniului forestier din România la început de mileniu“ şi în ce măsură au fost ele recepţionate de puterea executivă şi politică? Un prim răspuns la aceste întrebări aveam să-l primim de la prof. univ. dr. Marian Ianculescu, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Câteva precizări necesare

– Domnule profesor, pe lista celor care au susţinut referate ştiinţifice în cadrul acestui forum figurează personalităţi sonore ale comunităţii ştiinţifice, nu însă şi oameni politici ai vremurilor de astăzi, ca să nu spunem de reprezentanţii puterii executive…

– Invitaţiile au fost adresate tuturor organismelor cu putere de decizie. Doresc să precizez din capul locului că această manifestare în apărarea cauzei pădurilor a fost organizată de instituţii din afara lumii silvice, tocmai în ideea de a nu fi suspectaţi de o părtinire exagerată a doleanţelor specialiştilor din acest sector.

Printre cei care au onorat dezbaterile pe această temă se cuvine să-i amintesc pe foştii preşedinţi ai României, domnii Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, pe ambasadorii ale căror ţări dispun de mari resurse forestiere, cum sunt Austria, Brazilia, Canada, India, Nigeria şi Algeria, pe guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, şi în mod deosebit pe dr. ing. Cristiana Sârbu, doamna căreia îi datorăm organizarea acestui forum.

Lucrările forumului au fost moderate de gazda reuniunii, academicianul Cristian Hera.

Stări de fapt ce îndeamnă la reflecţii

– Studiind o parte din intervenţii, ele par a transmite mai mult mesaje îngrijorătoare decât optimiste.

– Cei prezenţi la forum au discutat despre starea patrimoniului forestier din România, despre conservarea ecosistemelor forestiere, dar şi despre reconstrucţia ecologică a pădurilor deteriorate. Totodată, au fost aduse în discuţie probleme privind biomasa forestieră, producerea şi folosirea surselor de energie, precum şi accesarea de programe şi fonduri europene pentru conservarea şi dezvoltarea patrimoniului forestier din România.

O puternică impresie a lăsat intervenţia fostului preşedinte al României, domnul Ion Iliescu, făcând o pledoarie pentru protejarea pădurilor din ţara noastră. Domnia sa este obsedat, mai ales, de cauzele care au condus la reducerea alarmantă a patrimoniului forestier, de la 2/3 cât ocupa odinioară din teritoriu, la circa 25%, în prezent atât la nivel global, cât şi în România.

El a făcut trimiteri la defrişările masive de păduri în aproape toate zonele ţării, cu referire specială la judeţele Maramureş, Bacău, Suceava, Harghita, Covasna şi altele. „Nu mă feresc să spun – amintea domnul Ion Iliescu – aceste defrişări au şi vor avea efecte destabilizatoare asupra mediului.

De aceea, sunt necesare acţiuni de combatere imediată a încălzirii globale, situaţie care ne afectează pe toţi, efectele devastatoare deja arătându-şi colţii în ultimii ani.“

Problema încălzirii globale este generată, aşa cum am mai spus şi cu alte ocazii, de gazele cu efecte de seră. Dintre acestea, peste 80 de procente reprezintă dioxidul de carbon, rezultat al dezvoltării fără precedent a omenirii. Şi aici vorbim de explozia demografică de după începutul secolului al XIX-lea, care a adus cu sine creşterea industriei bazată pe consumul masiv de combustibili fosili (cărbune, petrol
şi gaze).

Schimbarea bazei energetice - marea provocare a viitorului

– Să fie atâta deprimare în scrutarea viitorului Planetei, precum prevestesc oamenii de ştiinţă?

– Schimbarea bazei energetice a omenirii constituie una dintre marile provocări ale zilelor noastre. Pădurea este un mare consumator de dioxid de carbon, aceasta fiind una dintre marile calităţi ale vegetaţiei.

Ea consumă dioxid de carbon şi generează oxigen. Reducerea suprafeţelor de pădure a amplificat producerea încălzirii globale ca efect al fenomenului de seră. Aşadar, refacerea pădurilor este unul dintre mijloacele cele mai la îndemână oamenilor ca să reechilibreze balanţă existenţei omenirii şi a Terrei, în general.

Participanţii la dezbatere au deplâns desfiinţarea vegetaţiei forestiere pitice din zona subalpină a Carpaţilor, mai exact a jnepenişurilor, în anii ’70-’80. Acestea aveau un rol foarte important, acţionând ca un fel de bureţi naturali.

Ele reţineau zăpada o perioadă mai lungă de timp, absorbeau apa provenită din ploaie şi apoi asigurau o alimentare în timp, ca sursă de apă pentru toate pâraiele din zonă. Jnepenişurile au dispărut pentru a face loc păşunilor alpine. A fost o primă dramă dintr-o serie de mai multe, defrişarea acestui tip de vegetaţie forestieră ducând, în timp, la unele fenomene de eroziune a solurilor, provocând grave alunecări de teren.

Procuraţi-vă şi citiţi această carte!

Cu prilejul expunerii sale la forumul „Starea şi importanţa patrimoniului funciar din România la început de mileniu“, Ion Iliescu a prezentat, în premieră, lucrarea intitulată „Planul B.3.O.

Mobilizarea generală pentru salvarea civilizaţiei“, apărută în 2008, în SUA, sub egida Earth Policy Institute, scrisă de Lester Brown, preşedintele acestui prestigios institut, unul dintre cei mai influenţi gânditori ai lumii, un fel de „guru al mişcării de mediu“, selectat de publicaţia Who’s Who a lui Marquis printre cei 50 de „mari“ americani (Great Americans).

În această carte, la capitolul 5, intitulat „Sisteme naturale sub presiune“, sunt abordate aspecte referitoare la: micşorarea suprafeţei pădurilor la nivel global, amplificarea riscurilor, pierderea solurilor; de la păşune la deşert; avansarea deşerturile, iar la capitolul 8, intitulat „Refacerea Pământului“, sunt abordate: protecţia şi refacerea pădurilor, conservarea şi refacerea solurilor; plantarea arborilor pentru fixarea carbonului, bugetul pentru refacerea Pământului.

Cartea se încheie cu capitolul 13 intitulat „O acţiune imperioasă“, care abordează restructurarea taxelor, impozitelor şi subvenţiilor; măsurile de stabilizare a climei, răspunsul pentru susţinerea statelor în declin, mobilizarea pentru salvarea civilizaţiei şi ce putem face noi înşine.

Iosif POP
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 5, 1-15 MARTIE 2009

֩ Comentarii