Imprimati articolul

De Sărbători, într-o zonă de vis

Vine Paştele şi nu ştiţi, dacă nu doriţi să staţi acasă, cu rudele, unde să petreceţi câteva zile liniştite? Nu ştiţi unde să îmbinaţi mai degrabă mirificul sărbătorii cu frumuseţea locurilor şi cu blândeţea oamenilor? V-aţi săturat de reclamele care stârnesc călătoriile în Grecia, pe litoral sau la pensiuni arhicunoscute? Păi, dacă e aşa, ne permitem să vă dăm noi o sugestie.

Loc de închinăciune

La Mănăstirea Polovragi măicuţele sunt întotdeauna bucuroase de oaspeţi şi Învierea poate fi deosebită. Cercetătorii spun că mănăstirea are peste 500 de ani şi a fost ridicată de Radu Comisul şi Pătru Spătaru, fiii marelui boier Danciu Zamona, menţionaţi într-un hrisov de la 18 ianuarie 1480 de către voievodul Basarab cel Tânăr. Mai târziu, mănăstirea este răscumpărată de Constantin Brâncoveanu de la Patriarhul Dositei al Ierusalimului, în anul 1693 şi făcută metoc al mănăstirii Hurezu. Brâncoveanu restaurează biserica, îi înalţă turla şi îi adaugă un pridvor în stil brâncovenesc.

A adăpostit apoi, pe vremea dominaţiei austriece, un batalion de oşteni şi, la aproape un secol de la acest eveniment, a fost prădată de trupele de tâlhari ale lui Pasvantoglu. Se spune că, de atunci, odoarele mănăstirii zac ascunse undeva, sub apele Olteţului, aşa cum au găsit cu cale să le dosească în clipa atacului călugării.

Dacă aţi ales această destinaţie, vă dorim şedere plăcută.

Nina MARCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2009

֩ Comentarii