Imprimati articolul

Dacă vor veni inundaţiile, va fi prăpăd

• Dialog cu doamna ing. ADRIANA PETCU, director general al Direcţiei Apelor Române - Ialomiţa

Salvarea: banii europeni

- Stimată doamnă Petcu, suntem în criză! Avem însă multe zone de risc major de inundaţii. Ce faceţi în această situaţie?

- Promovăm obiective de investiţii cu caracter de apărare împotriva inundaţiilor şi le punem în siguranţă pe cele existente. Cu puţinii bani pe care-i avem efectuăm lucrări de apărare pe râul Slănic, în zona oraşului-staţiune, refacem digul pe malul stâng Dunărea, în zona Noianu Chişcani-Brăila. Mai executăm lucrări specifice pe râul Ialomiţa şi afluenţii în zona municipiului Urziceni-Ialomiţa, pe sectorul Slobozia -Ţăndărei, precum şi pe barajul Iezer-Călăraşi. Menţionez că aceste lucrări au fost începute în 2009, în mare parte cu fonduri europene.

- Dar acum, în 2010?

- Avem cinci obiective foarte importante: amenajarea şi regularizarea pârâului Vulcana - în zona comunelor Vulcana Pandele şi Şotânga-Dâmboviţa, consolidarea digului şi regularizarea râului Buzău, în zona municipiului reşedinţă de judeţ, regularizarea râului Teleajen, în zona oraşului Plopeni-Prahova, combaterea inundaţiilor în subbazinul hidrografic Cricovul Dulce-Dâmboviţa, precum şi regularizarea râului Stâmnic şi afluenţilor, comuna Starchiojd-Prahova.

- Din discuţii avute cu oameni din sistem am reţinut că aveţi la îndemână şi o finanţare externă prin programul BDCE...

- Aşa este. Cu fondurile primite în anul trecut vom mai realiza şi alte lucrări împotriva inundaţiilor în aval de Acumularea Siriu-Buzău, Bâsca Mare, Bâsca Roziliei-Buzău, protecţie de mal pe râul Bâsca Chiojdului, în acele zone de eroziuni active în sectorul Chiojdu-Cătina-Buzău, regularizarea râului Buzău pe zona Întorsura Buzăului-Sita Buzăului (Covasna), apărare mal stâng al braţului Borcea, la Borduşani-Ialomiţa, regulari­zarea râului Ialomiţa amonte şi aval de Târgovişte în zona localităţilor Brăneşti, Secuieni, Comişani, Bucşani, Mărceşti, Dobra, Gheboiaia, Finta, Corneşti şi lucrări de reabilitarea priză la Valea Voievoziloz-Dâmboviţa. Mai menţionez şi alte lucrări de investiţii cu finanţare externă, printr-un proiect cu Banca Mondială. Între acestea sunt: punerea în siguranţă a barajului Mănecu-Prahova, a acumulării Dridu-Ialomiţa, acolo unde recent au fost unele probleme de inundaţii, dar şi a barajului Siriu-Buzău şi la acumularea Pucioasa-Dâmboviţa.

- Cititorii noştri ar dori să afle ce se va face, practic, în zonele de risc, îndeosebi în cele de pe Valea Buzăului, a Teleajenului, a Cricovului Dulce şi a Ialomiţei?

- Lucrăm pe câţi bani avem. Contăm pe acele lucrări realizate anul trecut şi date în folosinţă recent. Este vorba despre obiective care asigură o bună protecţie în amonte şi în aval pe Ialomiţa, la Urziceni. Am avut şi punerea în siguranţă a acumulării Măneciu-Prahova, punerea în siguranţă a digului pe Dunăre, la Brăila. Pentru 2010, am prevăzut cel puţin câte 2-3 lucrări în fiecare dintre cele şase sisteme de gospodărire a apelor: digul de la Buzău, cel în amonte şi aval de municipiul Târgovişte, cel de pe Cricovul Dulce (Dâmboviţa), regularizare râu Teleajen, la Plopeni. Acum urmează licitaţiile şi apoi procedurile pentru încheierea contractului de lucrări efective, amploarea lor fiind estimată la mai multe milioane de euro. Principala lucrare pe care o monitorizăm acum este la Moara Domnească-Prahova, acolo unde an de an au fost inundaţii, dar şi la Bertea, unde investim patru miliarde lei vechi, din surse proprii.

Date de referinţă:

• Unitatea administrează un spaţiu hidrografic de 24.699 kmp, adică 9,4% din suprafaţa ţării, cuprinzând teritorii din judeţele Călăraşi, Dâmboviţa, Prahova, Ilfov, Ialomiţa, Braşov, Covasna, Buzău şi Brăila.
• Coordonează şase sisteme de gospodărire a apelor în judeţele Buzău, Brăila, Călăraşi, Dâmboviţa, Ialomiţa şi Prahova şi are în administrare bazinele hidrografice Ialomiţa, Buzău, Călmăţui, Mostiştea, Berza şi Fluviul Dunărea (parţial), cu o reţea de ape în lungime de 5.424 km.
• Dispune de 226 km de diguri de apărare împotriva inundaţiilor.

Sătenii rămân baza

- Şi totuşi, ce veţi face în caz de inundaţii?

- Banii, ştiţi, sunt puţini. Deci nu ne rămâne decât să atenţionăm primăriile. Asta o face şi Inspecto­ratul pentru Situaţii de Urgenţă. Numai că mijloacele de care dispun acestea sunt prea puţine: saci de nisip, unelte, eventual maşini închiriate. Noi nu prea avem cu ce interveni. Doar câteva buldoexcavatoare, maşini de intervenţie. Va fi greu pe râul Buzău, dar şi la Berteşti - Brăila, acolo unde se varsă Călmăţuiul în Dunăre şi unde, din cauza reversărilor repetate, s-a format o sărătură care ridică mari probleme de mediu, de refacerea terenurilor. Iar pentru reducerea impactului inundaţiilor avem în vedere veghea hidrologică continuă pe râuri şi progno­zarea viiturilor.

Cristea BOCIOACĂ
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 12, 15-30 IUNIE 2010

֩ Comentarii