Imprimati articolul

Cum se poate câştiga din laptele de capră crescută tradiţional

Nicu Teju s-a lăsat de meserie imediat după ce s-a închis Uzina Mecanică Plopeni, altădată cu o capacitate industrială de cca. 18.000 de muncitori. Atunci a început aventura în zootehnie, sector cu care avea în comun doar amintirea gospodăriei săteşti din copilăria sa. A cumpărat întâi oi, reprofilându-se ulterior pe creşterea caprelor. Activitatea a devenit, până la urmă, pasiune. Un cuvânt mare, pe care zootehniştii sigur îl înţeleg.

Ferma se află în comuna Aluniş, judeţul Prahova, zonă în care sunt vreo şapte crescători de caprine. Are în jur de 250 de capete şi la acest efectiv s-a hotărât să-şi păstreze afacerea pe care o va preda, cât de curând, fiicei sale, în calitatea acesteia de tânăr fermier. Evident că ferma este aducătoare de profit în orice condiţii, însă Nicu Teju ţine foarte mult la specificitatea cu care s-a impus între partenerii săi, aceea că laptele de capră este întâi de toate un produs terapeutic valoros.

Lapte căutat pentru efectele sale terapeutice

A şi explicat de ce este aşa: „Cresc doar rasa Carpatină. O hrănesc pe pajişti neatinse de îngrăşăminte chimice. Pe urmă, în zona de deal şi de munte, flora spontană este atât de bogată, mărăcinişurile - meniul preferat al caprei - atât de divers, încât laptele are calitate net superioară faţă de capra crescută în stabulaţie sau care este păscută la câmpie, unde nu există atâta diversitate de plante. Fireşte că, întâi de toate, obţin produs tradiţional, dar valorile nutritive excepţionale ale laptelui de capră, în general, şi al aceleia crescute în zona colinară, îl impun ca aliment ecologic sau cu valenţe terapeutice. Am parteneri fidelizaţi, cărora le rezerv şi laptele, şi brânza de capră. Ca să spun aşa, nu merg pe piaţa liberă, am o clientelă a mea. Chiar şi iedul îl valorific în acest sistem oarecum închis.“

Pionierat în creşterea caprelor

Nicu Teju a făcut pionierat în creşterea caprelor. A citit, a întrebat, s-a inspirat din experienţa altora, până a ajuns să fie el însuşi specialist. Dacă pentru celelalte ramuri ale agriculturii fermierul are la dispoziţie produsul cercetării, pentru capră, acolo unde aproape că nu există o zonare sau un program de ameliorare, crescătorii fac ceea ce cred de cuviinţă. De exemplu, Carpatina este evidenţiată în fondul genetic, dar rasa nu este nici astăzi omologată. De puritatea rasei se îngrijeşte fiecare crescător, urmărind să performeze caracteristicile găsite în descrierea literaturii de specialitate: „Rasa cea mai veche şi cea mai răspândită, primitivă, rustică, rezistentă şi foarte heterogenă din punctul de vedere al culorii, dezvoltării şi exteriorului şi al producţiilor de lapte şi de iezi.“

Hrană exclusiv din flora spontană de munte

În zona colinară şi mai ales dacă se urmăreşte produsul ecologic, capra este crescută în extensie, adică liber. Este ţinută pe pajişte cea mai mare parte a timpului, inclusiv iarna, atunci când vremea este blândă. De altfel, caprele sunt capricioase faţă de starea de igienă a hranei. Hrana preferată este constituită din lăstăriş şi mărăciniş, muguri de arbori, frunze, plante aromate etc., iar iarna se foloseşte nutreţul recoltat din fâneaţa naturală.

Timpul de păşunat este de 10-12 ore pe zi, în care intră şi cel rezervat mulgerii, masa verde ingerată fiind de 8-10 kg/zi – la adulte, 4-5 kg – la tineret peste şase luni şi 2-3 kg/zi – la iezi. În anumite perioade delicate (după fătare) se poate aduce un aport caloric prin nutreţuri concentrate, însă preparate tot din culturi ecologice.

Caracteristicile rasei

Carpatina, care nu este rasă de lapte, are o producţie de 1,2-2 litri lapte/zi şi o perioadă de lactaţie de 280 de zile (340-560 litri/lactaţie). În lunile mai-iunie se fac trei mulsori/zi, iar din iulie – două. Monta este naturală, nu se induce starea de intrare în călduri, iar procentul de fătare a câte doi iezi se ridică la 50-70% din efectivul matcă. Nicu Teju spune că afacerea sa nu este axată pe producţia de tineret, ci pe laptele şi brânza ecologice. Producţia de brânză este de 65-90 kg/cap animal, iar valoarea laptelui este dată de indicii calitativi, 3,8-4,5% proteină şi 4,5-5% grăsime. Cel mai bun câştig se procură din vânzarea laptelui.

Mici inconveniente

Capra este subvenţionată cu 40 lei/cap de animal. Ferma se chiverniseşte şi cu subvenţiile la unitatea de suprafaţă, dar şi cu pachetul de agromediu, care răspunde profilului eco pe care aproape fiecare unitate de creştere liberă a caprinelor îl are. Crescătorii nu au putut rezolva un alt aspect, cel al subvenţiilor pe păşunile înmărăcinate: „Pentru păşune, subvenţia este condiţionată de întreţinerea suprafeţei. Or, pentru capre, noi o lăsăm intenţionat cu mărăcini, fiindcă este hrana preferată a acestui animal. Din acest motiv, pajiştea cu arbuşti şi mărăcini nu primeşte subvenţia. Am făcut un memoriu la Bruxelles, aşteptăm să fim invitaţi la discuţii.“ (Nicu Teju este, printre altele, membru al Asociaţiei Internaţionale a Caprelor (IGA), unde România este prezentă prin asociaţia profesională Caprirom).

O crotalie – 11 lei
- Crescătorii de caprine din zona de nord a Prahovei sunt nemulţumiţi de preţul crotaliilor. „O crotalie costă 4,5 lei. Noi o plătim cu 11 lei, fiindcă se adaugă manopera şi oficiul de înscriere în baza de date. Teoretic, crotalia este o cheltuială mică în raport cu altele pe care le avem, dar la preţul acesta devine apăsătoare.“

Şeptelul creşte
- În 1990, efectivul de capre din România se situa la peste un milion de exemplare. În anul 2000, numărul a scăzut dramatic, la 538.000 de capete. A fost anul de recul absolut, după care activitatea de creştere a caprinelor a câştigat teren, ajungând, în 2010, la 1.237.000 de capete. Judeţele cu cele mai mari efective sunt Dolj (88 mii de cape­te), Constanţa (81 mii de capete), Teleorman (68 mii de capete), Olt şi Tulcea (60 mii de capete fiecare).

Exemplu de afacere cu 100 de capre din rasa Carpatină
- Preţ achiziţie capre: 300-350 lei/ cap animal 30.000-35.000 lei total.
- Cheltuieli păşune, medicamente, crotaliere, adăpost, forţa de muncă, nutreţ - 2 lei/zi/animal 2 lei x 365 zile x 100 capete = 73.000 lei.

Venituri din lapte sau brânză
- Lapte - în medie 450 litri/lactaţie/ exemplar 450 x 100 x 6 lei/l = 270.000 lei.
- Sau brânză: 450 x 5,5 litri lapte/kg de brânză = 82 x 20 lei/kg = 1.640 lei x 100 capre = 164.000 lei.

Venituri din vânzarea iezilor:
- Iezi -160 capete la 100 de capre x 10 kg greutate medie x 13lei/kg = 20.800 lei.
- Subvenţii: 40 lei/exemplar adult x 100 capre=4.000 lei.

Maria BOGDAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 4, 16-29 FEBRUARIE 2012

֩ Comentarii