Imprimati articolul

Cu paşi mărunţi, spre energia verde

Rezervele de biomasă sunt în special culturile energetice, deşeurile agricole, deşeurile de lemn şi gunoiul menajer. Producerea de biomasă nu reprezintă doar o resursă de energie regenerabilă, ci şi o oportunitate semnificativă pentru dezvoltarea rurală durabilă. În prezent, în Uniunea Europeană 4% din necesarul de energie este asigurat din biomasă. La nivelul UE, se estimează crearea a 300.000 de noi locuri de muncă în mediul rural, prin exploatarea biomasei.

Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, inclusiv substanţele vegetale şi animale, silvicultură şi industriile conexe, precum şi partea biodegradabilă a deşeurilor industriale şi urbane. Biomasa reprezintă resursa regenerabilă cea mai abundentă de pe planetă. Aceasta include absolut toată materia organică produsă prin procesele metabolice ale organismelor vii.

Principalele bioresurse în România

În prezent, principalii biocarburanţi existenţi sunt: bioetanolul, biodiesel-ul şi biogazul. Bioetanolul este definit ca alcoolul etilic de provenienţă naturală. Materiile prime utilizate în fabricarea etanolului sunt:

• materii prime glucidice (trestie de zahăr, sfecla de zahăr, sorgul zaharat, unele fructe etc.)
• materii prime amidonoase (porumbul, grâul, cartoful)
• materii prime lignocelulozice (lemnul şi alte materiale din plante fibroase)

Cea mai importantă sursă de obţinere a bioetanolului, din punct de vedere cantitativ, o reprezintă materiile prime lignocelulozice sub formă de deşeuri agricole (paie de cereale şi orez, deşeuri de trestie de zahăr, fibre şi deşeuri de bumbac etc.), culturi erbacee destinate acestui scop, deşeuri industriale etc.

Combustibilul biodiesel prezintă o serie de avantaje comparativ cu combustibilul diesel provenit din petrol, fiind mai puţin poluant, biodegradabil şi obţinut din surse regenerabile. Sursele obişnuite de trigliceride utilizate pentru obţinerea de biodiesel le constituie uleiurile vegetale şi grăsimile animale.

Posibilităţi de valorificare

Valorificarea energetică a biomasei se realizează prin mai multe metode:

- arderea directă cu generare de energie termică;
- arderea prin piroliză, cu generare de singaz (CO + H2);
- fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH) - în cazul fermentării produşilor zaharaţi; biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, în amestec cu benzina, poate fi utilizat în motoarele cu combustie internă;
- transformarea chimică a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool şi generare de esteri, de exemplu metil esteri (biodiesel) şi glicerol. În etapa următoare, biodieselul purificat se poate arde în motoarele diesel;
- degradarea enzimatică a biomasei cu obţinere de etanol sau biodiesel. Celuloza poate fi degradată enzimatic la monomerii săi, derivaţi glucidici, care pot fi ulterior fermentaţi la etanol.

O companie va investi anul acesta 53 milioane de euro într-o centrală pe bază de biomasă, cu o capacitate de ardere de 40,5 MW, în Rădăuţi.

Deşeurile lemnoase

În prezent, în România nu s-au dezvoltat tehnologii de valorificare completă a tuturor deşeurilor. De exemplu, în momentul de faţă în ţară nu există utilaje specializate în scoaterea cioturilor şi a rădăcinilor, acest potenţial de deşeuri lemnoase neputând fi astfel valorificat, cel puţin pe termen scurt şi mediu.

Pe termen lung este necesară realizarea unei analize pentru determinarea oportunităţii de achiziţionare a tehnologiilor deja existente pe piaţa europeană pentru scoaterea şi valorificarea acestora, ţinând seama de faptul că această practică este aplicată la scară largă în ţările nordice ale Europei şi în Italia. Ţările europene aplică această tehnologie în cadrul plantaţiilor energetice, datorită beneficiului economic pe care îl reprezintă utilizarea acestora drept combustibil şi din considerente de pregătire a solului pentru viitoarele plantaţii.

În mediul rural, peste un milion de locuinţe pot fi încălzite prin utilizarea biomasei în centrale termice de încălzit. Ar trebui ca, prin programul de dezvoltare rurală, să fie construite cât mai multe centrale ecologice care să utilizeze biomasa ca sursă de energie electrică şi termică. Peste 50 de plante şi arbori se pot întrebuinţa ca biomasă, existând posibilitatea ca fermierii românii să obţină venituri suplimentare. De asemenea, utilizarea de paie, ca sursă pentru biomasă, trebuie să fie mai mult în centrul atenţiei.

O şansă extraordinară o reprezintă crearea unor plante cu potenţial energetic deosebit. Inginerul Ştefan Poienaru, directorul general al Agrofam Holding, împreună cu grecii de la Green Energy a înfiinţat în toamnă, la Feteşti, cea mai mare plantaţie de anghinare din lume. Ea se întinde pe 1.000 de hectare şi ar putea să se extindă la impresionanta suprafaţă de 10.000 hectare. Materia primă de anghinare, inclusiv a tulpinilor de rapiţă, urmează a fi industrializate în cadrul unei fabrici profilate pe producerea granulelor energetice.

Nu uitaţi, există o largă varietate de surse de biomasă, printre care se numără copacii cu viteză mare de dezvoltare (plopul, salcia, eucaliptul), trestia-de-zahăr, rapiţa, lemnul provenit din toaletarea copacilor şi din construcţii şi multe altele! Ţăranul român trebuie informat despre obţinerea de energie verde prin utilizarea de biomasă. Aşteptăm cu interes campanii pentru dezvoltare rurală din partea Ministerului Agriculturii.

Irina TRUŢESCU
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 4, 16-28 FEBRUARIE 2009

֩ Comentarii