Imprimati articolul

Coşmarul porcilor de la Brăila

Anul 2012 a debutat cu o lovitură grea pentru Gheorghe Caruz: autorităţile de mediu au închis Complexul de Porci Brăila SA din cauza nerespectării normelor de mediu. Mai precis, nu au fost modernizate staţia de epurare şi sistemul de evacuare a apelor uzate.

Complexul de Porci, închis în ianuarie

Complexul de Porci Brăila SA, deţinut de familia Caruz, a fost închis în a doua parte a lunii ianuarie în urma controalelor efectuate de mai multe instituţii. Într-o primă etapă, Caruz a fost vizitat de Garda de Mediu Brăila, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi, Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila, Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa şi Societatea de Gospodărire a Apei Brăila. A urmat apoi pe 19 ianuarie Comisia de Supraveghere formată din reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Administraţiei Naţionale „Apele Române“, Administraţiei Bazinale de Apă Buzău-Ialomiţa, Sistemului de Gospodărire a Apelor Brăila şi Garda de Mediu Brăila. În final, din cauza nerespectării normelor de mediu, complexul a fost închis.

Ce spun autorităţile? „Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi a interzis funcţionarea Complexului de Porci Brăila SA, amplasat pe platforma Baldovineşti, pentru că nu mai există un act de reglementare a acestuia, în contextul în care investiţiile care ar fi trebuit realizate în ultimii doi ani pentru respectarea normelor de mediu nu au fost realizate. Termenul de valabilitate al autorizaţiei integrate de mediu a expirat în data de 31 decembrie 2011“, a declarat Daniela Agache, prim-comisar al Gărzii de Mediu Brăila.

Drept urmare, lui Caruz i s-a interzis să mai crească porci în acest amplasament fără să deţină autorizaţie integrată de mediu. De asemenea, s-a solicitat societăţii să precizeze autorităţilor citate mai sus data lichidării întregului efectiv de suine de pe Platforma Baldovineşti aparţinând SC „Complexul de Porci“ Brăila SA.

La momentul anunţului, în complex se aflau 179 de scrofiţe gestante, după ce o mare parte din efective au fost sacrificate în urma controalelor de anul trecut sau cel mai probabil transferate la ferma deţinută de Caruz la o distanţă de 20 km de Brăila, spune Agache. Pe platformă se mai află şi circa 6.000 de porci aparţinând firmei1 „Caruz“ SA.

„Ambele societăţi funcţionau pe platforma Baldovineşti, cu deosebirea că tot ce înseamnă alimentare cu apă, furaje, energie electrică sau epurarea apelor uzate în cazul societăţii Caruz SA erau activităţi prestate de Complexul de Porci Brăila SA. Am trimis o adresă la Caruz SA în care cerem să găsească alte soluţii pentru asigurarea acestor activităţi“, susţine Agache.

De altfel, firma Caruz SA avea termen data de 11 februarie să anunţe Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi cum va rezolva problema evacuării apelor uzate, dar şi alimentarea cu apă şi furaje a fermei. În afară de efectivele de 6.000 de porci de pe platforma Baldovineşti, aflate în proprietatea Caruz SA, omul de afaceri mai deţine peste 20.000 de porci într-o fermă aflată la o distanţă de circa 20 km de Brăila. Acestea din urmă se află tot în proprietatea Complexului de Porci Brăila SA.

Contactat de revista Lumea Satului, Gheorghe Caruz nu a dorit să comenteze situaţia de la Complexul de Porci.

Aceleaşi probleme de aproape un deceniu

Problemele lui Gheorhe Caruz nu datează de azi, de ieri, ci de aproape un deceniu. Deşi Caruz, fost preşedinte al Patronatului Român al Cărnii de Porc, a beneficiat de o perioadă de tranziţie, încheiată la 31 decembrie 2011, pentru a pune la punct complexul, acest lucru nu s-a întâmplat. Omul de afaceri ar fi trebuit să investească, în mai multe etape, în perioada 2004-2011 peste 800.000 de euro pentru a rezolva problemele de mediu.

Programul de investiţii a fost respectat doar până în 2008 şi a totalizat circa 300.000 de euro. După această dată, Caruz n-a mai respectat planul anunţat iniţial, iar amenzile au început să curgă. Cele 18 amenzi, în valoare de circa 200.000 euro, primite începând cu 2007, au fost contestate în instanţă de Caruz. N-au fost însă singurele, pentru că între timp s-au sesizat de nereguli atât Administraţia Bazinală de Apă Buzău-Ialomiţa cât şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 4, 16-29 FEBRUARIE 2012

֩ Comentarii