Imprimati articolul

Cooperativa Agricolă Muntenia, un model care impresionează Europa

Aprecierile nu au iz naţionalist şi nici euforic. Niciunde în Europa o organizaţie de tip cooperatist n-a reuşit performanţa de a porni de la o bază materială aproape de zero şi în patru ani să deţină ferme şi complexe de porci ale căror efective însumează 350.000 de capete.

Cooperativa Agricolă Muntenia este ceea ce se numeşte o unitate de tip european, fie şi pentru faptul că modelul de organizare şi funcţionare este de esenţă occidentală. Este în acelaşi timp un model autohton care vine să demonstreze că actuala stare mizeră a agriculturii româneşti are la origine incompetenţă şi mai ales acţiunile distructive ale grupurilor de interese.

Cutezanţa de a ieşi din haos

În contextul economic al începutului de secol XXI, undeva pe strada Henri Coandă din Bucureşti, doi specialişti lucrau în taină la crearea primului model agricol asemănător cu cele din ţările cu agricultură dezvoltată. Lucrarea lor se prefigura ca o reuşită sigură, pentru că avea la bază o strategie economică şi tehnică ancorată în realităţile prezente ale agriculturii româneşti.

La patru ani de la înfiinţarea Cooperativei Muntenia, mentorii acesteia, Mihai Lungu şi Adrian Rădulescu, încearcă astăzi sentimentul omului care îşi vede lucrul împlinit. Cooperativa Muntenia a ajuns al doilea producător de carne de porc din România, după americanii de la Smithfields.

Cu precizare că aceştia din urmă şi-au clădit afacerile pe fundamentul celui mai performant complex de porci din Europa – COMTIM. În cele 59 de ferme ale cooperativei se cresc în prezent 350.000 de porci, iar prin popularea celor 21 de unităţi aflate în stadiul final de execuţie efectivele totale vor însuma 450.000 de capete.

Obiectivul final al cooperativei este atingerea unui efectiv de 1 milion de porci, realizare care ar plasa Cooperativa Agricolă Muntenia în elita zootehniei europene. Asta nu numai ca efectiv, ci şi din punctul de vedere al performanţelor productive.

Managementul

În calitate de proprietar, managerul fermei are autonomie deplină în administrarea afacerii proprii. Sprijinul din partea staff-ului cooperativei este însă esenţial în ceea ce priveşte întocmirea programelor de dezvoltare, a proiectelor pe baza cărora se accesează fondurile europene, inclusiv creditele bancare. În competenţa conducerii se află, în primul rând, asigurarea resurselor furajere deficitare.

Este de precizat că, în majoritatea cazurilor, aceste parteneriate de conlucrare cu unităţile de abatorizare se realizează cu implicarea directă a cooperativei, mai ales privind asistenţa condiţiilor de valorificare.

Fermierului i se asigură informaţii exacte cu privire la raportul între calitate şi preţ, inclusiv în ce priveşte evoluţia pieţei cărnii de porc pe piaţa internă şi externă. Ar mai fi de adăugat şi obligaţia pe care şi-o asumă managerii cooperativei în prospectarea pieţei de abatorizare şi comercializare a porcilor graşi. Dispunând de asemenea informaţii, fermierul are la îndemână argumente economice solide în faţa partenerilor de afaceri.

Strategia, în condiţii de criză

Preşedintele cooperativei, Mihai Lungu, şi vicepreşedintele acesteia Adrian Rădulescu îşi regândesc din mers programul de dezvoltare elaborat cu 4 ani în urmă. Ei încearcă să ofere membrilor pe care-i consiliază soluţii pentru a răzbi şi în condiţii de criză. Chiar dacă, la prima vedere, agricultura în ansamblul său pare mai puţin afectată, piaţa infirmă declaraţiile optimiste ale celor care gestionează acest sector.

Cel puţin, în primele 4 luni ale acestui an consumul de carne a scăzut dramatic, iar ultimele măsuri legate de forfecarea impozitării pe profitul care nu există ar putea duce la un abandon în lanţ al micilor comercianţi spre care se îndreaptă peste 35% din carnea de porc realizată de cooperativă. Şansa de a valorifica cantităţi mai mari în lanţurile de magazine este iluzorie, în condiţiile în care şi aici se înregistrează o scădere drastică a vânzărilor.

Toate aceste previziuni sumbre au făcut obiectul unei analize profunde în cadrul Adunării Generale a Cooperativei, ce a avut loc la finele lunii aprilie. Concluzia la care s-a ajuns este aceea de a continua programul de dezvoltare aprobat cu 4 ani în urmă. Un prim argument este acela că, pentru mulţi ani de acum încolo, porcul va rămâne cel mai căutat produs pe piaţa cărnii. Al doilea argument avansează şansa reală a României de a ieşi din actuala criză. Oricum, fermierii din cadrul Cooperativei Muntenia sunt pregătiţi pentru orice variantă.

Un gigant în diversitate

Convingerea celor doi specialişti este că forma de organizare implementată de ei reprezintă progresul în agricultura românească. Ei susţin acest lucru la patru ani de la punerea temeliei acestei structuri şi au ca argumente progresul fantastic al acesteia în condiţiile unei cuprinderi teritoriale fără egal în Europa. A pornit la drum cu şapte membri fondatori, iar acum are aproximativ 180 de membri cooperatori de tip european. Cooperativa deţine 59 de ferme zootehnice, răspândite pe un areal geografic ce se întinde din Muntenia până în Moldova şi Transilvania.

Pornind de la dimensiunea fondurilor structurale alocate României până în 2013, staff-ul cooperativei a întocmit 86 de proiecte pentru construcţia unor noi capacităţi.

Deocamdată se poate conta pe 21 de ferme zootehnice care, adăugate la unităţile aflate în fază de finalizare, vor duce la dublarea capacităţii existente la finele anului 2005. Este de precizat că fermele cooperativei sunt construite în baza unui proiect standard, ce respectă toate cerinţele tehnice, tehnologice şi de siguranţă alimentară impuse de normele europene. Ele au o dimensiune medie de 2.000 capete în care se cresc anual 6.000 de porci graşi. Din cele 80 de ferme, în toamnă vor pleca lunar spre abatorizare peste 20.000 de porci.

În abatorul cooperativei de la Răcari se procesează anual doar 175.000 porci graşi, motiv pentru care există în program construcţia unui al doilea abator. Până atunci, fermele din Transilvania şi Moldova, precum şi o parte din cele din Muntenia abatorizează în unităţile de profil din zonă.

Luiza BANU, Iosif POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.9, 1-15 MAI 2009

֩ Comentarii