Imprimati articolul

Colibacilozele păsărilor, boli infecţioase condiţionat patogene

Colibacilozele sunt boli infecţioase provocate de bacterii condiţionat patogene din genul Escherichia. La păsări se cunosc două entităţi primare de colibaciloză: COLISEPTICEMIA şi COLIGRANULOMATOZA. Colibacilii intervin şi ca germeni de asociaţie în alte boli ale păsărilor precum: micoplasmoza, bronşita infecţioasă, pseudopesta, participând la formarea aerosaculitelor, peritonitelor viteline, artritelor etc.

COLISEPTICEMIA se întâlneşte la toate speciile de păsări, dar este mai frecventă la găini, curci şi prepeliţe. Tineretul este cel mai afectat, începând chiar din primele zile de viaţă, dar şi păsările adulte.

Colibacilii pot fi prezenţi în adăposturi, pe furaje, aşternut, în apă şi pot să contamineze ouăle pătrunzând prin coajă şi infectând embrionii. Astfel se poate produce moartea embrionară sau pierderi în primele zile de viaţă. Păsările se pot infecta fie pe cale aerogenă, prin praf sau pe cale digestivă odată cu apa sau furajele contaminate. Boala este favorizată în general de un microclimat necorespunzător (frig sau supraîncălzire, umiditate, curenţi de aer), carenţe proteino-vitamino-minerale, parazitoze, alimente mucegăite etc.

SEMNELE CLINICE cele mai grave prin morbiditate şi mortalitate se întâlnesc la puii de găină şi curcă în jurul vârstei de 3 săptămâni şi la bobocii de raţă şi gâscă. Boala debutează brusc cu febră (42-44°C), sete, inapetenţă, abatere, diaree şi dispnee. Moartea poate să intervină după 12-36-48 de ore.

Modificări anatomopatologice. În forma acută de boală se întâlnesc congestii şi hemoragii pe seroasele toracice şi abdominale şi în diferite organe (ficat, splină, rinichi, intestin). În formele cronice, la adulte, tabloul lezional este completat cu salpingite, ovarite, peritonite, pericardită, perihepatită, caracterizate prin prezenţa unei pelicule fine de fibrină la suprafaţa organelor.

DIAGNOSTICUL se pune prin examene de laborator, prin izolarea germenului din organele interne şi mai ales din măduva osoasă, de la cadavre proaspete.
COLIGRANULOMATOZA se manifestă sporadic la găinile şi curcile adulte. Evoluţia clinică este cronică şi necaracteristică, iar anatomopatologic se caracterizează prin granuloame în diferite organe: ficat, splină, intestin, stomac muscular, rinichi şi pulmoni. Deşi se întâlneşte rar, cunoaşterea ei este necesară pentru diagnosticul diferenţial faţă de alte boli cu leziuni asemănătoare (nodulii tuberculoşi, nodulii din leucoză, nodulii micotici etc.).

Profilaxie şi combaterea colibacilozelor

Profilaxia se realizează prin:

- măsuri igienico-sanitare: curăţenie, dezinfecţii periodice cu soluţii de DECONTAMINOL, CATIOROM;

- raţii alimentare echilibrate din punct de vedere proteino-vitamino-mineral utilizând BIOVIT PLUS, CAVITROM, COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL, OVOPLUS, ROMSTARTER 9+1 A, VITAPREMIX BIOMOS, VITAMINA AD3E şi VITA B COMPLEX;

- deparazitări periodice ale păsărilor cu ROMBENDAZOL F şi ale adăposturilor cu ROMPARSECT, ROMPARATOX.

Combaterea COLISEPTICEMIEI se face prin izolarea păsărilor bolnave, urmată de dezifecţia adăposturilor şi instituirea unui tratament antiinfecţios cu ENROFLOXAROM C sau buvabil, ENROCOL şi GALIPROTECT C.

Dr. Viorica CHIURCIU, Doctor în ştiinţe medicale
SC ROMVAC COMPANY SA
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2010

֩ Comentarii