Imprimati articolul

Cobadin, între deznădejde şi speranţă

Cobadin a fost multă vreme „picior de Paris“ spun, pe jumătate glumind, pe jumătate serios, locuitorii de vârsta a treia, născuţi şi „trăiţi“ dintotdeauna aici.

Astăzi, din falnica economie de altădată a localităţii, au mai rămas o moară, o brutărie, o fabrică de cărămidă. Mai sunt şi câteva SPL-uri, firme de transport şi o societate specializată în „termopane“ care, slavă Domnului, a angajat câţiva localnici. IAS-ul despre care se dusese vestea în toată România s-a desfiinţat, s-a privatizat şi acum aparţine unei societăţi mari. În rest, comuna este „presărată“ cu asociaţii familiale care abia îşi duc zilele.

Când vorbeşti cu oamenii, când îi întrebi ceva despre comuna lor, despre viaţa lor îţi răspund cu un oftat prelung, cu părere de rău, cu o accentuată stare de resemnare. Locuitorii comunei şi ai satelor care o compun se simt înşelaţi, nu le mai arde de vorbă, pentru că, spun ei, nu-i mai ia nimeni în seamă. Primarii care s-au succedat până astăzi la conducerea comunei una au spus înainte de alegeri, alta au făcut. Sau, mai bine zis, n-au făcut nimic!

Ambiţia unui om care ar putea fi primar pe viaţă

În aceste condiţii, pe un asemenea teren, actualul primar Cristian Telehoi a avut curaj să parieze pe aşezarea lucrurilor la locul lor. Decizia de a reda locuitorilor speranţa şi încrederea se bazează pe două elemente: experienţa – a fost mulţi ani funcţionar la Primărie – şi tinereţea, forţa de a se lupta cu inerţia, cu deznădejdea.

Planul lui de refacere a localităţii a început cu inventarierea suprafe­ţelor de teren, a spaţiilor care aparţin Consiliului Local, pentru a le face cadastru, intabulare, să creeze infrastructura. Sunt zone întregi unde sunt deja şosele, curent, apă, dar acelea sunt pline de gunoaie. A achiziţionat anul trecut un excavator, toată Primăria este implicată în operaţiunea de curăţenie şi ordonare a locurilor pentru că s-au primit foarte multe cereri de la agenţi economici care vor să deschidă societăţi.  

În acest context, de implicare şi hotărâre de a schimba viaţa locuitorilor care l-au ales primar, reluăm câteva aspecte ale vieţii economice şi sociale specifice comunei Cobadin. Hotărâm că numai dacă priveşti realist situaţia poţi să acţionezi, să schimbi ceva.
Începem cu agricultura.

Majoritatea acelora care deţin pământ sunt pensionari. Toţi îl dau la societăţi care au luat pământ în arendă. Tinerii sunt plecaţi în străinătate şi se descurcă aşa cum pot. Crescătorii de animale, altădată vestiţi în toată Dobrogea, nu mai sunt. Asta pentru că păşunea satului a fost parcelată şi locurile au fost date pentru locuinţe. În prezent, pentru păşune nu mai există niciun teren disponibil.

La Cobadin, din păcate, nu mai sunt nici loturi pentru casele tinerilor. Împreună cu comisia de urbanism se caută soluţii în zona Viişoara, Negreşti şi Conacu, sate aparţinătoare comunei.

Mari probleme ridică populaţia de etnie rromă. A fost o campanie stânsă, împreună cu Poliţia, de rezolvare a actelor de identitate, de înscriere a copiilor la dispensar, de supraveghere, în ultimă instanţă, a acelora care făceau fapte antisociale.

În ceea ce priveşte asistenţa medicală, se contează pe cinci medici de familie şi un stomatolog. Cei care locuiesc în Viişoara, Negreşti şi Conacu nu pot beneficia de asistenţă medicală pentru că nu au cu ce să ajungă la Centru. Din cauza drumurilor impracticabile nu vin nici doctorii la ei.

Majoritatea sunt bătrâni, practic nu au nicio şansă. Viaţa locuitorilor din Cobadin era până mai ieri un chin. La înlăturarea acestuia s-a angajat primarul Cristian Telehoi. Spune că şi-a propus – şi ştie cum – să le redea oamenilor demnitatea. Ambiţia lui este să redea comunei o faţă civilizată. Îşi doreşte asta pentru că este fiu al comunei.

Mulţi dintre copii sunt olimpici. Iată un final optimist pentru reportajul scris sub semnul amărăciunii.

Rodica SIMIONESCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.8, 16-30 APRILIE 2009

֩ Comentarii