Imprimati articolul

Ciobănescul de Bucovina, o creaţie pur românească

Omul a fost aproape dintotdeauna însoţit de un prieten credincios. Câinele, unul dintre primele animale domesticite de noi, a devenit de-a lungul vremurilor mai mult decât un simplu companion. Curajul şi loialitatea lui l-au transformat într-un prieten de nădejde şi un paznic strajnic. Prin privirea lui ageră el poate intui fiecare intenţie şi orice gest menit să-i ameninţe stăpânul. Este o stare care dezlănţuie câinelui, care cu o clipă în urmă părea docil, o forţă incredibilă.

Respectul pe care reuşesc câinii de pază să îl impună este cea mai bună apreciere pe care omul le-o poate oferi. Uneori, bravul nostru prieten îşi pune chiar şi viaţa în gaj pentru asta. În vitregia munţilor, indiferent de ploaia sacadată şi rece sau de vânturile aspre ce bântuie crestele munţilor, câinii veghează stâna şi turmele ce le-au fost încredinţate.

Un om pasionat de rasele de câini este şi doctorul veterinar Constantin Viorel Gaşpar. Pe lângă profesie, care îi impune într-o oarecare măsură dragostea şi aprecierea faţă de animale, domnul Gaşpar este şi preşedintele Clubului Naţional al Crescătorilor şi Proprietarilor de Câini Ciobăneşti Româneşti de Bucovina.

O muncă de un sfert de secol

Vreme de 25 de ani, domnia sa a transformat ceea ce părea o pasiune pentru rasele de câini într-o muncă necontenită ce a presupus cartografierea câinilor ciobăneşti româneşti de Bucovina. În tot acest timp s-a ocupat de întocmirea unei documentaţii profesionale cu privire la particularităţile şi şansele acestui câine de a deveni o rasă aparte, recunoscută pe plan internaţional.

Studiul pe care l-a făcut în acest sens cuprinde un registru genealogic amplu al rasei, un port linii de sânge şi un model de imagine standard al acestui câine. În fapt, aplicabilitatea acestui model presupune ca fiecare câine ce urmează să aparţină rasei să aibă aceleaşi particularităţi, indiferent unde s-ar afla în lume.

Eforturile sale sunt astăzi împlinite. Anul acesta, în luna mai, Federaţia Chinologică Internaţională a aprobat omologarea rasei de câini Ciobănesc Românesc de Bucovina, cunoscută oficial sub denumirea de Ciobănesc Sud- Est European. Astfel, românii se pot mândri astăzi cu Ciobănescul Carpatin, Ciobănescul Mioritic şi rasa despre care vă vorbeam şi care a fost omologată recent.

Ce-i drept, această recunoaştere este provizorie, omologarea propriu-zisă fiind înfăptuită după zece ani.

Despre Ciobănescul de Bucovina, domnul Gaşpar  spune că nu este o creaţie de ieri, de azi şi că este în totalitate o realizare a românilor.

Aria gospodărească

Istoria rasei ne arată că aceasta s-a format în arealul Carpaţilor, în nord-estul ţării noastre. 
Procesele ce au vizat ameliorarea şi îmbunătăţirea calităţilor rasei au făcut ca astăzi să ne putem bucura de o rasă aproape perfectă. Câinele Ciobănesc Românesc de Bucovina se remarcă prin aptitudinile sale de păzitor. Acesta este cel mai adesea întâlnit în preajma stânelor. Deşi este un câine de pază foarte vigilent şi neînduplecat cu prădătorii, el se poate adapta foarte bine în preajma copiilor, devenind un prieten de joacă pentru aceştia.

Particularităţi

Ciobănescul Românesc de Bucovina se caracterizează printr-o statură masivă, viguroasă, cu muşchi puternici, cu un piept mare şi înalt. Atât membrele anterioare cât şi cele posterioare sunt musculoase şi îi permit să se mişte degajat.

Înălţimea pe care o poate avea un mascul la greabăn este de 68-78 cm, iar femelele pot atinge înălţimea de 66-68 cm.

Culoarea specifică acestei rase este albul cu pete de culoare nisipie, tigrată sau neagră. Uneori, pe membre pot fi observate pete asemeni unor stropi negri sau având alte nuanţe.

I. BANU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2009

֩ Comentarii