Imprimati articolul

Cetatea de lumină

Asemeni unei lebede, Vadul lui Vodă şi-a răsfirat larg aripile între satele de pe malul Nistrului, râul istoriei zbuciumate a Basarabiei. Încununată de smaraldul stejarilor falnici, imaginea localităţii complineşte istorisirile ghizilor cu amintiri din viaţa demult apusă a plaiului de cutezători.

În vremuri de demult, Marele Ştefan străbătea pe aici în goană aprigă fluviul în fruntea vitejilor săi oşteni, hăituindu-i pe năvălitorii tătari. Şi, după ce încheia Vodă „trebuşoara“, spun cronicile, peste întreaga fire pogora parcă din ceruri o lumină vie, dătătoare de vigoare... Aşa începe legenda sfântă despre localitatea Vadul lui Vodă, citadelă veche a Ţării Moldovei, primenită azi cu staţiuni balneare şi case de odihnă, gospodării cochete şi grădini luxuriante, încropite lanţ pe malul drept al fluviului, săpat de Dumnezeu aici, în extrema estică a latinităţii.

Crâmpeie tulburătoare din istoria acestui cuib creştinesc ne-a prezentat însuşi primarul orăşelului mitic, Yurie Onofriiciuc: „Stăpânesc în firea mea concepţia sacră de a nu pierde încrederea în oameni. Mulţi îmi percep vrerea şi cugetul dintr-o vorbă, iar eu mă strădui să consolidez în sufletul fiecăruia convingerea că nimeni nu ne va face viaţa mai confortabilă decât noi înşine. De aceea mă încântă faptul că dorinţa noastră comună de a transforma aşezarea aceasta de oameni într-o localitate-model de tip european pare a căpăta azi profil de izbândă...“

Proiect transfrontalier cu Suceava

Aflat la al treilea mandat, Yurie Onofriiciuc are ca preocupare constantă ridicarea standardului de viaţă a locuitorilor din Vadul lui Vodă. Şi a reuşit, dacă e să ţinem cont de faptul că localitatea a fost racordată la reţeaua cu gaze naturale şi apă, în prezent fiind executate lucrări de extindere şi renovare a sistemului de canalizare. De asemenea, recent au fost finalizate lucrările de reparaţie capitală la şcoli, grădiniţă, casa de bătrâni, căminul cultural, cheltuielile ridicându-se la peste 10 milioane de lei moldoveneşti (aproape 650 mii de euro). Bineînţeles, la acest capitol consiliul local a beneficiat de sprijin şi proiecte câştigate prin concurs de la Fondurile de Investiţii Sociale şi cel Ecologic, precum şi prin bunăvoinţa unor structuri socioeconomice din Marea Britanie.

Primăria Vadul lui Vodă va participa la competiţia regională pentru un proiect transfrontalier de întrajutorare financiară, susţinut de agenţi economici din România, promovat de administraţia municipiului Suceava.

Miza pe turismul balnear

Interlocutorul meu descrie cu lux de amănunte statutul localităţii, lumi­nată cu adevărat de azurul benefic al cerului, care mai are şi distincta menire socio-balneo-culturală.

Orăşelul găzduieşte anual sute şi mii de turişti străini veniţi pentru tratament şi odihnă, dar şi pentru a participa la manifestări culturale, a lua cunoştinţă de istoria plaiului mioritic, de obiceiurile şi datinile străbune care sunt încă vii pe aici. Şi atunci se bucură cu toţii, găsind în aspectul provincial, în ospitalitatea localnicilor, majoritatea cărora activează în sfera serviciilor, acel licăr de lumină care le face viaţa mai degajată, mai lejeră. „În fine, conchide primarul, mărinimia şi încrederea fiecăruia dintre noi faţă de musafirii pe care îi primim în fiecare zi sunt, de fapt, cartea de vizită a ţării...“

Tratament pentru o gamă largă de afecţiuni

Potrivit Nataliei Ostapciuc, medic-curativ principal la sanatoriul Bucuria-sind, în zona Nistrului se pot trata maladiile cardiovasculare, respiratorii, endocrine, precum şi cele ale aparatului locomotor şi tractului gastro-intestinal şi urinar. Specialişti din Germania şi România au reconfirmat că la Vadul lui Vodă aerul conţine mai mult ozon decât la multe staţiuni balneo-climaterice cu renume. Aşadar, aerul „tare“ şi apa minerală naturală, extrasă din măruntaiele pământului de la adâncimea de peste 300 metri, fac într-adevăr minuni în spulberarea maladiilor cronice. „După tratamentul urmat aici, la sanatoriu – ne-a mărturisit o ţărancă, Maria Ciubotaru din satul Dumbrăveni, judeţul Soroca – parcă mi s-a luminat sufletul... Muncile istovitoare din câmp toamna trecută mă răpuseseră de-a binelea, iar acum simt că mi-au crescut aripi...“, zâmbeşte femeia.

Pe parcursul ultimilor ani conducerea primăriei localităţii nistrene a dezvoltat relaţii de colaborare cu edilii oraşelor Pucioasa, judeţul Dâmboviţa, Băile Herculane din Caraş-Severin, precum şi cu ai unor urbe cu zone balneare din Polonia şi Bulgaria. An de an, copiii moldoveni îşi petrec vacanţa de vară în taberele de odihnă ale prietenilor europeni, iar camarazii lor de acolo îşi întremează sănătatea la bazele de tratament de pe malul Nistrului.

La marginea unui şir de case mândre, îndesate pe valea bătrânului Nistru, ne-am despărţit de primarul Onofriiciuc vizibil abătut

Poate că în acest târziu amurg de iarnă se gândea la familie, la copiii săi dragi, fiul Veaceslav şi fiica Alina, la soţia Raisa, care îl aştepta cu masa pusă... Dar, totuşi, intuiam că mâine dimineaţă gândurile i se vor contopi din nou cu grijile cotidiene ale cetăţii de lumină...

Corespondenţă din Republica Moldova de la Andrei MOROŞANU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2012

֩ Comentarii