Imprimati articolul

Cercetare fără finanţare

România vrea cercetare, vrea inovare, dar guvernanţii nu au sau nu vor să dea bani. Grav este că, acolo „sus“, nu se respectă obligaţiile şi nici legislaţia în vigoare. Mai mult, nu se înţelege că majoritatea proiectelor din agricultură şi în special din zootehnie au o anumită specificitate, dictată de particularităţile biologice ale populaţiilor de animale, fiind nevoie de ani mulţi până să poată fi aplicate în ferme. În sprijinul acestor idei vin şi opiniile exprimate de specialişti la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie şi Nutriţie Animală (INCDBNA) Baloteşti (Ilfov), aflat în coordonarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Pericolul finanţării extrabugetare

„Conform HG nr. 1.882/2005 privind înfiinţarea unor institute naţionale de cercetare-dezvoltare agricolă, institutul nostru are statutul de entitate de drept public, cu finanţare extrabugetară – afirmă Horia GROSU, director general al INCDBNA Baloteşti. Aceasta înseamnă că nu primim niciun ban de la guvern, prin atribuire directă, deşi suntem instituţie a statului. Conform aceleiaşi HG, finanţarea institutului se realizează din venituri proprii, respectiv prin contracte încheiate pe perioade multianuale. De asemenea, putem obţine bani din valorificarea rezultatelor cercetării şi a produselor rezultate din activitatea de cercetare.“

Opinia dlui Grosu este că statutul de entitate de drept public a creat anumite confuzii, chiar în rândul anumitor autorităţi cu drept de control, care, „în anumite situaţii, ne asimilează fie instituţiilor publice, fie companiilor naţionale sau societăţilor comerciale, deşi instituţia  noastră nu are legătură cu niciuna dintre respectivele entităţi“.

Fapt este că, în 2007, s-a solicitat institutului, în urma unui control fiscal, vărsarea a 50% din profitul net la bugetul de stat, conform Ordinului Nr. 64/2001. Conducerea institutului face precizarea că acest act normativ reglementează modalitatea de repartizare a profitului net la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale, dar nu are legătură cu institutele de cercetători.

Potrivit reglementărilor în vigoare, INCDBNA funcţionează, ca toate institutele naţionale, pe baza OG nr. 57/2002, prin care se stipulează că restul profitului rămas după cointeresarea personalului şi pentru finanţarea activităţii proprii rămâne la dispoziţia institutului.

Anacronism

„Situaţia generală din sectorul românesc de cercetare ştiinţifică afectează şi INCDBNA. De exemplu, institutul nostru derulează în acest an 26 de proiecte naţionale şi cinci internaţionale. Pentru aceste proiecte naţionale obţinute prin competiţie, şi nu prin alocare directă, valoarea contractelor de cercetare, semnate pentru 2009, este de aproximativ 4.200.000 lei.

Din păcate, din cauza bugetului insuficient pentru cercetarea ştiinţifică, la nivel naţional, organismele finanţatoare au fost nevoite să diminueze drastic aceste contracte, unele chiar şi cu 80%“ – a afirmat Grosu. În acest context, din 4,2 milioane, pentru care au fost demarate activităţi specifice, inclusiv achiziţii, experimente etc., institutul rămâne cu aproximativ 1,8 milioane de lei, sumă absolut insuficientă pentru a derula o activitate de cercetare normală.

Acest lucru constituie un semnal foarte prost pentru cercetătorii de vârf, care îşi vor căuta probabil de lucru la firme sau în străinătate. 

Trebuie semnalat faptul că INCDBNA dispune de un colectiv profesional de excepţie, fapt demonstrat pe de o parte prin numărul mare de proiecte câştigate în regim competitiv, iar pe de altă parte prin obţinerea locului I pe ţară cu ocazia acreditării unităţilor de cercetare-dezvoltare din agricultura românească, în anul 2008.

Omul sfinţeşte locul

Conducerea a INCDBNA, instalată în urmă cu trei ani, a izbutit să menţină unitatea în condiţii de funcţionare normală şi a accelerat procesul de reformă, pentru a transforma institutul într-unul european. Unele dintre produsele de excepţie sunt cele din grupa „lacta“, pe bază de bacterii lactice. Aceste produse sunt de 4-5 ori mai ieftine decât cele din import, dar la fel de bune. Un alt exemplu este promovarea unor soluţii manageriale care să contribuie la cointeresarea personalului, în sensul îndeplinirii indicatorilor de performanţă.

O cale pentru a asigura transferul tehnologic al rezultatelor cercetării către crescătorii de animale, care nu au studii de specialitate, este de a pune la dispoziţia lor toată gama de biopreparate, premixuri vitamino-minerale şi de intervenţie (zoofort), concentrate proteino-vitamino-minerale (CPVM) şi nutreţuri combinate speciale (NC) sau aditivi furajeri. În total, institutul are la ora actuală 85 de produse, din care 76 în producţie curentă (35 NC, 24 CPVM şi 17 zooforturi), pentru păsări, porcine, taurine şi ovine/caprine. Alte zece produse se află în faza de cercetare.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.9, 1-15 MAI 2009

֩ Comentarii