Imprimati articolul

Ce mai faceţi, domnule... Victor GIURGIU?

La 14 ianuarie 2009, pentru prof. dr. doc. ing. Victor Giurgiu a fost mare sărbătoare: în Adunarea generală a Academiei Române, prin vot secret, în unanimitate, a fost ales membru titular (academician) al acestui înalt for ştiinţific al ţării. De la începuturile Academiei Române (1866), este al doilea academician în domeniul silviculturii.

O viaţă închinată ştiinţei

Despre acad. Victor Giurgiu s-ar putea spune foarte multe lucruri, ca om de omenie, ca om de ştiinţă şi învăţământ, ca autor a diferite lucrări (peste 350 de titluri), ca activitate academică şi didactică, ca un mare profesionist, de o modestie aleasă. Are o perseverenţă de invidiat, exprimându-şi opiniile cu francheţe şi tărie, chiar dacă uneori a intrat în conflict cu punctele de vedere oficiale.

S-a născut la 16 mai 1930, undeva pe o vale îngustă de munte din mirifica „Ţară a Branului“, fiind al 8-lea din cei 10 copii ai lui Ion şi Măria Giurgiu.

Pădurea – sensul existenţei

După terminarea facultăţii (1953), este reţinut în centrala Ministerului Silviculturii, ca inginer principal la Direcţia fond forestier.

A trecut apoi ca asistent la Facultatea de Silvicultură din Braşov, pentru disciplina

Dendrometrie.

După susţinerea tezei de doctorat, „Determinarea creşterii curente în volum la arborete“, în mai 1957 este numit director tehnic al Institutului de Studii şi Proiectări Silvice.
În anul 1947, în baza activităţii ştiinţifice depuse în perioada anilor 1953-1974, i se conferă titlul de doctor docent în ştiinţe.

Rămâne credincios Institutului de Cercetări Silvice, unde activează 35 de ani, din 1960 până în anul 1995.

Lucrări de referinţă

Pe plan ştiinţific, profesorul Victor Giurgiu a abordat şi dezvoltat trei domenii de mare importanţă ale silvologiei contemporane: Dendrometria; Auxologia forestieră; Amenajarea pădurilor şi protecţia mediului. Rezultatele cercetărilor sale sunt prezentate în 418 lucrări publicate (din care 56 de cărţi), lucrări apărute în ţară (395) şi străinătate (23), în limba română (379) şi în limbi de circulaţie internaţională (39). După alegerea sa ca membru corespondent, a publicat 178 de lucrări ştiinţifice.

În anul 1990 profesorul Giurgiu, este ales membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „ Gheorghe Ionescu-Şişeşti, iar un an mai târziu i se conferă titlul de membru corespondent al Academiei Române, cel mai înalt for ştiinţific al ţării.

Titularizarea profesorului Victor Giurgiu la Academia Română s-a bazat şi pe impactul pozitiv al operei sale pe plan internaţional, aceasta fiind luată în considerare la elaborarea multor tratate şi monografii publicate în alte ţări.

„Urmăresc cu mare interes şi sinceră admiraţie dezvoltarea ştiinţifică a domnului Giurgiu şi rezultatele muncii sale asidue, care s-au materializat în cărţi de rigoare ştiinţifică, dar şi excelând prin spiritul cald al datoriei faţă de pădure, faţă de poporul şi ţara românească şi faţă de societatea omenească.

Aceste aprecieri sunt prea slabe pentru opera de ansamblu a domnului Giurgiu care, prin lucrările sale, s-a înălţat între cele mai mari şi universale spirite ale ştiinţei forestiere europene şi mondiale.“
Mihail Prodan

Teodor MARIAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.17, 1-15 SEPTEMBRIE 2009

֩ Comentarii