Imprimati articolul

Capra neagră, tot mai rară

Una dintre cele mai valoroase bogăţii din Munţii Rodnei este capra neagră, un animal ce reprezintă adevăratul simbol al frumuseţii şi libertăţii.

Aceasta trăieşte în grupuri de 5-30 de exemplare, aşanumitele ciopoare. Grupurile sunt compuse din femele cu iezii lor şi exemplare semiadulte. Masculii de peste 5 ani duc o viaţă solitară, vieţuind retraşi în locuri greu accesibile. Terenurile stâncoase şi denivelate din munţi sunt arealele în care caprele negre se simt cel mai bine, în anotimpul alb acestea coborând din golurile alpine spre altitudini de circa 1.100 de metri, unde ciopoarele pot intra în zone împădurite spre a-şi asigura necesarul de hrană din frunze ale arborilor şi arbuştilor, licheni şi ciuperci.

Bogăţia … Rodnelor

În anul 1924, conform afirmaţiilor unor cercetători, capra neagră a dispărut din Munţii Rodnei, cauza principală fiind braconajul. Între anii 1964 şi 1970, cu mari eforturi, inclusiv financiare, s-a început o timidă acţiune de repopulare, eforturile acţiunii fiind legate de numele inginerului doctor docent Horia Almăşan de la Laboratorul de cinegetică din cadrul Institutului de Cercetări, Studii şi Proiectări Silvice Bucureşti. Ulterior repopulării, protejarea efectivului a fost făcută mai ales de doctorul inginer Gheorghe Pânzariu, fost şef de Ocol Silvic la Borşa în judeţul Maramureş.

În prima fază au fost aduşi în Munţii Rodnei 42 de iezi de capră neagră din Bucegi, Piatra Craiului şi Retezat. Din păcate, deşi au fost alăptaţi de capre domestice, 81% dintre aceştia au murit în primii doi ani de viaţă. În anul 1968 au fost prinse cu plase sau capcane din lemn 16 capre negre adulte, aceste exemplare fiind aduse în Munţii Rodnei, condiţiile de habitat dar şi controlul absolut al braconajului făcând posibil ca sporul natural să fie de peste 100%.

În anul 1970, la o primă evaluare a acestor exemplare protejate prin lege, s-a constatat existenţa a 38 de exemplare de capre mature, ţapi solitari şi iezi. Zece ani mai târziu, în anii ’80, numărul exemplarelor de capră neagră ajunsese deja la aproape 200.

Populaţia a atins dimensiunea maximă la începutul anilor ’90, când Munţii Rodnei erau un adevărat paradis al caprelor negre. Puteau fi văzute atunci cu zecile păscând în jurul lacului în Căldarea glaciară Iezer, în Zănoaga mare şi Zănoaga Mică. Se estima atunci că pe întreg teritoriul Parcului Naţional Munţii Rodnei ar fi între cinci şi şase sute de exemplare.

Declin alarmant

Numărul caprelor negre a scăzut constant din 1990 până după anii 2000. Cea mai recentă acţiune de evaluare s-a desfăşurat la sfârşitul lunii octombrie 2011, când au fost observate 128 de exemplare, după ce în 2009 existau 118 capete, iar un an mai târziu, 126.

La evaluarea din această toamnă s-a constatat că în Munţii Rodnei caprele negre încă mai au areale în care pot vieţui, cu toate că animalele sunt destul de sensibile. Este cu adevărat dificil ca simplu turist prin munţi să ai şansa de a vedea ciopoare de capre negre, dar pe timp frumos acestea pot fi zărite pe stânci abrupte. Peste 48 de reprezentanţi ai ITRSV Cluj-Napoca, Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, Ocoalelor Silvice, Jandarmerii şi mulţi membri ai unor asociaţii au străbătut în toamnă înălţimile munţilor pentru a participa la evaluarea caprelor negre, astfel de acţiuni desfăşurându-se de mai bine de 6 ani.

Viorel GROSU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.2, 16-31 IANUARIE 2012

֩ Comentarii