Imprimati articolul

Capra, dincolo de prejudecăţi

„Despre capră se spune că este vaca săracului“. Vorba asta atribuie caprei nişte virtuţi, pentru că este ieftină şi întreţinerea ei nu costă mult. Dar ascunde şi o servitute: nu te scoate din sărăcie, dar te ajută să supravieţuieşti. Capra este, cel puţin deocamdată, la noi, în destule localităţi, animalul tip al producţiei pentru subzistenţă.

Lapte sănătos pentru copii

Laptele este cel mai de preţ produs al caprei. Conţinutul de substanţă uscată al laptelui de capră este de aproximativ 13%, ceva mai mare decât al celui de vacă. Însă conţinutul de grăsime este de 3%, mai mic decât în cazul celui de vacă.

„Merge vorba că laptele de capră este mai bine acceptat de copiii sugari decât cel de vacă. Se mai spune şi că este foarte sănătos, dar aceasta nu înseamnă că este permis să nu se respecte igiena mulsului. O capră produce, în medie, de trei ori mai mult lapte decât o oaie care consumă aceeaşi cantitate de hrană. Laptele de capră se consumă în mare măsură ca lapte proaspăt, afirmă prof. univ. dr. Marcel Paraschivescu.

Carnea de capră poate deveni o delicatesă şi unele populaţii de capre s-ar putea specializa pentru producţia de carne şi pentru creşterea în sistem extensiv, în zone improprii pentru alte activităţi agricole sau zootehnice.

Carnea, în special cea de ied, este foarte gustoasă, are mai puţină grăsime şi nu are miros. Nici pastrama de capră nu este ocolită de consumatori. În plus, caprele sunt mai mari furnizoare de carne decât oile, pentru că ele fată frecvent câte doi iezi, iar uneori chiar trei.

Pielea de capră bine tăbăcită are un preţ foarte bun. Faimosul chevreaux, excelent pentru confecţionarea de jachete, genţi sau de încălţăminte, este piele de capră.

Caprele, la munte sau la câmpie?

Întrebată fiind asupra zonării caprinelor, doamna prof. univ. dr. Stela Zamfirescu, care este şi preşedinta Asociaţiei Naţionale a Crescătorilor de Capre (ANCC) – Caprirom, dă un răspuns care ar putea să-i jignească pe neaveniţii în domeniu, care se dau atotştiutori.

– Unii au afirmat că, la câmpie, caprele nu pot fi crescute. Este adevărat?

– E o prostie să se sugereze că această specie ar trebui scoasă de la câmpie. În primul rând, caprele nu pot fi crescute la altitudini mai mari de 800 de metri, pentru că nu rezistă la frig. Capra este mai sensibilă şi are sisteme de apărare mai mici, în comparaţie cu oaia care poate urca până la 1.500 de metri.

Locul lor este jos, la câmpie, în zonele deluroase cu un climat mai blând. Aici ele pot fi crescute în sistem intensiv sau extensiv. Cei care au bani preferă sistemul intensiv şi nu sunt dependenţi total de păşune. Aceştia le hrănesc cu nutreţuri combinate şi obţin producţii mari de lapte şi carne. Există tehnologii diferite de creştere, pentru marile ferme, cele mijlocii şi mici.

În cazul micilor producători, care au turme mici, se practică sistemul extensiv, tradiţional. Merg cu ele pe şanţuri sau mirişti. Aşadar, ambele sisteme pot fi folosite la câmpie.

Sisteme de creştere

Cel mai răspândit sistem de creştere este cel extensiv, pastoral. Adesea, caprele sunt introduse în cârdurile de oi. Gospodarii care posedă 2-3 capre le ţin pe lângă casă şi le pasc pe unde se poate, de multe ori pe marginea drumurilor, pe lângă căile ferate, în zone împădurite, inaccesibile altor specii, cum ar fi taurinele. De aceea întreţinerea lor costă puţin.

Prin asemenea sisteme de creştere, oferta de produse pentru piaţă este mică, iar o ofertă mică înseamnă un preţ bun. Din acest motiv se manifestă în prezent un interes crescut pentru sistemele intensive de creştere a caprelor.

Pentru marea majoritate a deţinătorilor de capre, este important că aceste animale sunt apte să digere furajele grosiere, putând astfel să folosească mai toate reziduurile vegetale din cultura câmpului.

„Metodele de ameliorare a caprelor sunt încă rudimentare. Implementarea procedeelor ştiinţifice de selecţie va cere eforturi mari. Părerea crescătorilor şi chiar a unor specialişti că încrucişarea rezolvă totul este fundamental greşită. Încrucişarea poate spori performanţele efectivelor comerciale, dar nu asigură reproducători. Fără populaţii izolate reproductiv nu se pot asigura masculii necesari pentru încrucişări“ – a spus dr. Marcel Paraschivescu.

Biotehnologii moderne de reproducere

Biotehnologiile de reproducţie sunt utilizate pentru ameliorarea efectivelor de caprine. Conform autoarei, aplicarea lor în producţie este determinată de foarte mulţi factori. Din acest motiv, utilizarea lor este încă foarte limitată. La Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor (ICDCOC) Palas (judeţul Constanţa), aceste biotehnici au fost experimentate pe efective mari de animale, cu rezultate variabile, unele încurajatoare.

Concluziile par încurajatoare

Rezultatele experimentului privind extinderea biotehnologiilor de reproducere au fost încurajatoare. Dar această metodă poate da rezultate sigure în condiţiile unor ferme conduse de specialişti cu o înaltă pregătire profesională. În gospodăriile populaţiei, ţăranii optează, deocamdată, pe sistemul natural de reproducţie şi doar în puţine cazuri apelează la însămânţări artificiale.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.9, 1-15 MAI 2009

֩ Comentarii