Imprimati articolul

Caleidoscop

Gorjul, luat cu asalt de către vânătorii americani

De la începutul anilor 2000, când Direcţia Silvică Târgu-Jiu a încheiat un contract cu o firmă comisionară, în judeţul Gorj vin anual foarte mulţi străini, care vor să vâneze urşi, mistreţi, fazani, cerbi, dar mai ales capre negre. Cei mai mulţi dintre aceştia sunt din America şi nu precupeţesc niciun efort ca să ajungă aici în fiecare an, ba chiar să-şi aducă şi alte cunoştinţe. Comunele cele mai atractive din punct de vedere vânătoresc, dar şi al peisajelor deosebite, sunt Polovragi, Runcu şi Tismana. Astfel, de la vânătorii străini, Direcţia Silvică Gorj colectează în ultimii ani sume însemnate, pe care le foloseşte pentru hrana animalelor, pentru plata chiriei fondurilor de vânătoare care nu aparţin statului, precum şi pentru plata salariilor paznicilor şi supraveghetorilor.

Prinţul Charles, oaspete drag în Ardeal

Cum deja vara nu mai e atât de departe, locuitorii din Viscri, judeţul Braşov, îşi aşteaptă prinţul pentru o vizită. Desigur, este vorba despre Charles, moştenitorul tronului Marii Britanii care, de când şi-a cumpărat case şi proprietăţi prin tot Ardealul – unii spun că numărul caselor vechi care i-au devenit proprietate e mai mare de 150 - dă, negreşit, o fugă şi pe aici. Acesta a fost uimit să descopere în Transilvania atât frumuseţile locurilor, cât şi bunătăţile ecologice pe care le pregătesc oamenii.

El crede că zona Ardealului, pentru tot ce înseamnă ea – tradiţii, istorie, produse ecologice – s-ar cuveni protejată, pentru ca dezvoltarea economică mondială, destul de haotică, să n-o strivească. De altfel, prinţul este cunoscut ca unul care se dă în vânt, când vine în Ardeal, după mămăligă, sarmale, miere, gemuri, brânză de oaie. Şi, ca să le găsească pe cele care îi plac, dar şi pentru a cunoaşte şi alte locuri, prinţul colindă, pe timpul şederii în România, cam prin tot Ardealul. Ceea ce este deosebit de important este faptul că toată lumea îl aşteaptă cu drag. Căci, spun ardelenii, este un oaspete, pe cât de însemnat, pe atât de simplu şi popular.

„Săracii bogaţi“ de la Iedera

Comuna dâmboviţeană Iedera, despre care documentele istorice vorbesc că ar exista de pe vremea lui Burebista, aflată la doar câţiva kilometri de Moreni, are în terenurile care o împrejmuiesc o adevărată comoară, nepusă însă în valoare cum ar trebui.

Subsolurile de la Iedera conţin, după cum spun localnicii, petrol, exploatat parţial, cărbuni de calitate inferioară, neexploatat deloc, zăcăminte de sare, de asemenea neutilizate din punct de vedere economic. Şi, pe lângă lemnul de foc, pe lângă nisipul şi pietrişul folosite la construcţii doar de către localnici, se mai găseşte aici şi piatră de calcar pentru var. Toate acestea, dacă ar fi puse în valoare, ar putea să atragă în zonă o mulţime de investitori şi turişti. Dar primăria nu are bani, alte persoane interesate de bogăţiile subsolului, şi nu numai, de la Iedera nu s-au arătat interesate şi zona, ca multe altele, se pierde. Şi sătenii din comuna dâmboviţeană îşi spun, pe bună dreptate, că ei sunt, la momentul actual, nişte „săraci bogaţi“.

Nina Marcu
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 9, 1-15 MAI 2010

֩ Comentarii