Imprimati articolul

Bogaţii lumii, îngrijoraţi de preţul mondial al alimentelor

Găsirea de noi surse alimentare, preţul mondial al produselor şi terenurile arabile din ţările arabe au fost temele summit-ului G8 din Italia, care s-a dorit unul pregătitor pentru reuniunea din Japonia.

Primul summit agrar mondial pregătitor pentru cel din iulie din Sardinia, care a avut loc recent la Treviso în Italia, a reunit miniştrii agriculturii din cele mai puternice state ale lumii, G8 (SUA, Rusia, Germania, Franţa, Japonia, Canada, Marea Britanie şi Italia). La întrunire au fost invitaţi şi reprezentanţii G5 (Brazilia, China, India, Mexic şi Africa de Sud), precum şi cei ai instituţiilor internaţionale Banca Mondială, FAO, Uniunea Africană.

Tema principală a discuţiilor miniştrilor agriculturii din G8 a fost asigurarea securităţii cerealiere şi alimentare în contextul crizei financiare mondiale. Soluţiile lor vor fi analizate de şefii de stat şi de guvern ai G8.

Costurile reformei agricole

FAO (Organizaţia pentru Hrană şi Agricultură a Organizaţiei Naţiunilor Unite) sau FIDA (Fondul Internaţional de Dezvoltare Agricolă) estimează costurile necesare unei reforme substanţiale la 30 miliarde de dolari anual pe o lungă perioadă de timp, pentru a atinge standardele dorite.

Din nefericire, criza financiară globală este un pretext de amânare a subvenţiilor pentru eradicarea foametei în lume, iar cele două organisme vor continua să stea cu mâna întinsă pentru alinarea suferinţelor celor mai săraci oameni ai planetei.

Ecoul internaţional

O reuniune a G8 pe tema combaterii crizei alimentare la nivel global este, pare-se, un paradox. Ce pot face state precum SUA, Canada, Rusia, Japonia, Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia când sectoarele lor agricole se bazează pe unităţi de producţie gigantice şi pe subvenţii mai mult decât generoase de la stat?!

Nici faptul că la reuniune au fost invitate şi statele membre G5 (India, China, Mexic, Brazilia şi Africa de Sud) nu va ajuta prea mult la elaborarea unui set de propuneri care ar urma să fie dezbătute la viitorul summit mondial al G20, titrează Deutsche Welle.

Analiştii susţin că aplicarea strategiilor de stimulare a producţiei şi vânzărilor s-a dovedit profitabilă numai pentru statele G8 şi ineficientă pentru statele sărace.

Măsurile de susţinere a propriei agriculturi din ţările G8 distrug micii întreprinzători la nivel global, după ce până şi propriile IMM-uri din sectorul agricol au căzut victimă acestor strategii guvernamentale.

Mai mult, surplusul de producţie din statele dezvoltate ajunge la preţuri de dumping în ţările lumii a treia, unde ţăranilor le este imposibil să îşi ofere produsele indigene la preţuri capabile să concureze cu subvenţiile occidentale.

De la improvizaţii, la o strategie antifoamete

Omenirea necesită un sistem agricol sustenabil, care să nu contribuie la deteriorarea climei planetare şi să asigure posibilităţi de dezvoltare în statele sărace, susţin organizaţiile din domeniu. Ele invocă necesitatea unei reforme sistemice la nivel internaţional şi acţiuni responsabile concertate ale statelor bogate.

Spre un parteneriat mondial

Presa franceză relatează că miniştrii agriculturii au discutat şi despre un „parteneriat mondial“ pe agricultură şi alimentaţie, a cărui creare a fost anunţată încă din iulie 2008 de reuniunea G8 din Japonia.

O altă temă a dezbaterilor a fost „bătălia“ pentru pământurile arabile în ţările arabe în căutarea resurselor alimentare, dar şi despre grupurile financiare.

„Este obligatoriu să se dubleze producţia pentru că, până în 2050, populaţia mondială va creşte enorm“, a spus Kanayo Nwanze, preşedintele Fondului Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă (FIDA), într-o conferinţă de presă, cu prilejul reuniunii miniştrilor agriculturii din ţările G8 la Cison di Valmarino, în Italia.

„Aşteptăm de la ţările G8 şi de la ţările în curs de dezvoltare care sunt prezente aici un plan concret de acţiune şi nu o nouă declaraţie, pentru a asista cu adevărat la o inversare de tendinţă, deoarece agricultura este cheia creşterii economice a ţărilor în curs de dezvoltare, iar securitatea alimentară este o cheie a securităţii internaţionale“, a adăugat Kanayo Nwanze.

El şi-a exprimat dorinţa ca miniştrii din G8 să ia acest apel „în serios“ şi să apară „o creştere continuă a investiţiilor agricole şi a productivităţii“.

Concret, este nevoie de reducerea subvenţiilor, de adaptarea producţiei la necesităţile pieţelor locale – ceea ce înseamnă în lumea dezvoltată o reducere cu 30-40% – pentru a nu mai distruge micii întreprinzători din ţările sărace şi pentru a nu mai arunca la gunoi pur şi simplu cantităţi uriaşe de alimente, aşa cum se întâmplă astăzi.

REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2009

֩ Comentarii