Imprimati articolul

Blestemul pădurii
Statistica relevă o situaţie alarmantă:  circa jumătate din patrimoniul forestier al ţării este decimat.

Soră pădure, codrule frate,
Primejdie mare spre voi se-abate!
Puse pe pradă, de-o vreme-ncoace
Cete de lotri nu vă dau pace.

Codrule frate, soră pădure,
Aurul verde vor să vi-l fure,
Dolari să-l facă, lire să-l facă,
Să lase ţara şi mai săracă.

Nu se mai satură haita flămândă
De-atâtea jafuri din vatra sfântă.

În cârdăşie cu cei de-afară,
Ne-au pus comoara iute sub ghiară:
Bănci şi uzine, mândre palate,
Sonde şi mine, navele toate.

Şi ca turbaţii, cu grea mânie
Au făcut ţăndări altă-avuţie:
Vaste sisteme de irigaţii,
Ferme prospere, sere, plantaţii.

Acuma, iată-i, urcă degrabă
Să smulgă munţilor scumpa podoabă.
Şuieră drujbe, izbesc topoare,
Şi cad copacii cu vuiet mare:

Brazii şi pinii, zvelte-obeliscuri
Înfipte-n cremenea ’naltelor piscuri;
Fagii, stejarii, cu jir şi ghinde,
Cărora trunchiul nu-l poţi cuprinde;

Carpeni şi paltini plini de tărie,
Buni de construcţii şi rotărie;
Ulmi şi jugaştri, bolţi de răcoare,
Şi ei cad pradă, frânţi de topoare...

Codrule frate, soră pădure,
Crunt vă loveşte cruda secure!
Dulcele tril de păsări măiastre
Nu mai răsună prin crengile voastre;

Înspăimântate, zboară spre zare,
Fuge şi cârdul de căprioare,
Iepurii saltă-n goană nebună,
Fug şi mistreţii din văgăună...

În urma haitei, numai urgie,
Prăpăd şi jale, zonă pustie.
Munţi despuiaţi de superba splendoare –
Mantia lor verde, ocrotitoare,
Coaste pleşuve, aşchii şi cioate,
Buturugi, rămurele uscate...

Soră pădure, codrule frate,
Fără voi, grele vremi ne vor bate!
Lava din soarele plin de dogoare,
Anii de secetă pustiitoare,

Furtuni, tornade şi mai cumplite,
Năvala apelor dezlănţuite
Ne vor aduce iadul aproape!
Câţi or să piară, câţi or să scape?

Codrule frate, soră pădure,
Blestemul vostru ca o secure
Cadă pe cei ce făcură urgie
În marea, mândra împărăţie.

De banii negri făcuţi cu jaful
Să se aleagă pulberea, praful!

Toate păcatele să şi le spele
Legaţi în temniţi cu lanţuri grele!
Şi când i-or pune pe năsălie
Să n-aibă tihnă nici în sicrie!

Gelu OPROIU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.17, 1-15 SEPTEMBRIE 2009

֩ Comentarii