Imprimati articolul

Avicultura în relansare spectaculoasă

Avicultura românească pare a fi singura ramură a agriculturii care se ridică la nivel european din punctul de vedere al performanţelor tehnologice şi productive. Cu un consum de aproape 17 kg carne de pasăre pe cap de locuitor, România se situează la nivelul ţărilor occidentale.

Combinatele avicole avansate în ceea ce priveşte tehnologiile folosite şi rezultatele obţinute pot concura cu succes pentru o poziţie de lider pe piaţa mondială a produselor avicole. Este drept, toate aceste reuşite au fost fundamentate pe curajul şi spiritul de iniţiativă ale unor manageri care au riscat să se arunce într-o competiţie care pentru mulţi părea să fie fără sorţi de izbândă.

Despre situaţia actuală şi strategia de dezvoltare a aviculturii româneşti şi despre resursele folosite în acest demers am discutat cu preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România, profesorul universitar Ilie Van.

Relansarea este sigură

Istoria segmentului de creştere a galinaceelor plasează ţara noastră printre cele mai performante state ale Europei. Evoluţia aviculturii a fost încurajată şi de cererea de produse avicole existente pe piaţa internă.

Potrivit datelor Uniunii Crescătorilor de Păsări, în anul 2005 un român a consumat aproximativ 12,7 kilograme carne de pasăre. Producţia a crescut constant, prognozându-se pentru anul 2009 un consum de 17,1 kilograme de carne pe cap de locuitor.

Cert este că pe piaţa cărnii de pasăre cererea este în continuă creştere, semn dătător de mari speranţe. Pentru anul 2013 se prevede o creştere a consumului de carne de pasăre până la 22, 6 de kilograme pe cap de locuitor, urmând ca el să se stabilizeze la 25,2 kilograme de carne de pasăre pentru fiecare locuitor. De menţionat este că în totalul cantităţii de carne consumată a fost inclusă şi producţia obţinută în sistemul gospodăresc.

Oul românesc, ieftin şi sănătos

Cu cele şapte miliarde de ouă produse în sistemul industrial şi gospodăresc, România se situează pe unul dintre locurile de frunte ale Uniunii Europene. În ceea ce priveşte consumul de ouă, în 2005 s-au consumat pe cap de locuitor aproximativ 280 de ouă.

Pe piaţa mondială avicolă, din punctul de vedere al preţului mediu al ouălor L- M în Ţările Uniunii Europene, România se clasa în luna iulie 2009 pe locul cinci după ţări precum Olanda Germania, Estonia şi Belgia, cu un preţ de 6,09 eurocenţi pe ou. Cu precizarea că doar Germania este o ţară mare producătoare de ouă.

Clasificarea ţărilor membre ale Uniunii Europene după preţul mediu la carnea de pasăre griler 65% practicat ne arată că România se afla pe locul cinci în luna iulie a acestui an, cu un preţ de 1,5301 euro/kg, la un nivel de 88,3% faţă de media de preţ practicat în alte ţări europene.

Crescătorii de păsări întreabă: Pentru cine şi pe cine lucrează profesorul Mencinicopschi?

Mărturisim că nici nu ne-am fi amestecat în această dispută, dacă ea nu ar fi făcut obiectul unui proces penal cu urmări imprevizibile. La prima parte a întrebării ne permitem să dăm noi un răspuns, oarecum detaşat de subiectul aflat în discuţie. Convingerea noastră este că profesorul lucrează pentru izbânda ştiinţei. Intervenţiile domniei sale pe probleme ce ţin de siguranţa alimentară l-au făcut personalitatea ştiinţifică cu cel mai mare impact în rândul informatorilor de bună credinţă.

Revista Lumea Satului a fost una dintre beneficiarii consultanţei ştiinţifice a profesorului. Nici când nu ne-am pus problema unei posibile devieri de la adevărul ştiinţific. Mai mult, până mai ieri aveam credinţa că intervenţiile domniei sale reprezintă un adevăr ştiinţific incontestabil. Asta până acum când am aflat, chiar din spusele domniei sale, că disertaţia sa mediatică pe seama oului obţinut în sistem industrial are la bază o documentaţie pe… Internet.

Spunând acestea, vom încerca să dăm răspunsul la partea a doua a întrebării din titlul de mai sus, adică pe cine „lucrează“ domnul Mencinicopschi, prezentând reacţia şi punctul de vedere al crescătorilor de păsări. Ei afirmă că suntem în faţa unui fals lansat în mod premeditat pe piaţa mediatică. Consternarea e cu atât mai mare cu cât observaţiile pe seama sănătăţii oului industrial vine din partea unui om care realizează că renunţarea la acest produs ar însemna începutul restaurării foametei în mediul urban. Şi nu numai în oraşele din România, ci în întreaga lume, unde ouăle industriale, care sunt dominante, ar conţine ceea ce profesorul numeşte hormoni de creştere sau de stres, precum şi substanţe sedative.

Va fi sau nu un proces penal?

Reprezentanţii Uniunii Crescătorilor de Păsări, susţin că au înaintat plângere penală împotriva profesorului. În instanţă, dl Mencinicopschi va trebui să dovedească cu date ştiinţifice:

- ce fel de hormoni sau toxine a descoperit în ouăle industriale produse în România;
- în urma căror analize de laborator a ajuns la concluzia că găinile crescute în bateriile industriale produc ouă atât de stresante pentru sănătatea românilor;
- care sunt celelalte substanţe nocive pentru sănătatea oamenilor identificate de domnia sa;
- de ce profesorul Mencinicopschi refuză să abordeze în cercetările sale problemele salmonellei care bântuie printre găinile crescute la curte;
- ce interes are dl Mencinicopschi să lanseze informaţia falsă că, începând din anul 2012, oul industrial va fi interzis pe piaţa comunitară?

Crescătorii de păsări oferă profesorului Mencinicopschi o ultimă şansă de a evita procesul penal care i se pregăteşte: aceea de a retracta public declaraţiile aberante la adresa modului de creştere a găinilor în regim industrial.

Pagini realizate de Laura DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR.18, 16-30 SEPTEMBRIE 2009

֩ Comentarii