Imprimati articolul

Averea lor, dragostea faţă de agricultură

Soţii Carmen şi Mihai Bacrău sunt doi tineri manageri, pe care banii nu i-au dat afară din casă. Singura avere moştenită de la părinţi a fost dragostea faţă de agricultură. Chiar dacă tentaţia oraşului a fost mare, au rămas la ţară. Ferma „Bacrău“, al cărei administrator este Carmen, se află la doi paşi de Bucureşti, în Glina (Ilfov). Carmen este suceveancă, iar Mihai localnic.

De ani buni, ei nu ştiu ce este odihna. Din primăvară până-n toamnă, zi de zi, el lucrează pe tractor şi combină sau se urcă la volanul camionului şi transportă cereale. Ea aleargă cu acte pe la diferite instituţii sau are grijă de gospodărie, ca orice femeie harnică.

Subvenţiile, mici şi cu întârziere

Întreaga suprafaţă de teren a fost luată în arendă, de la oameni. În funcţie de anul agricol, mai bun sau mai sărac, proprietarii primesc 20 sau 25% din recoltă.

De când au înfiinţat exploataţia, cei doi fermieri au întâmpinat destule greutăţi, uneori de neînchipuit. Cea mai mare problemă o constituie ajutorul acordat agricultorilor, care este foarte mic. După ce că sunt bani puţini, sunt primiţi şi cu mare întârziere. Ei consideră că banii ar trebui să le fie daţi înainte de începerea lucrărilor, nu după. Cum lucrările nu suportă amânare, trebuie să facă împrumuturi la bănci, iar dobânzile sunt mari. Ca urmare, se aleg cu pierderi în fiecare an.

Plimbaţi cu vorba de autorităţi

O altă problemă se leagă de fondurile SAPARD care nu mai apar. „Chiar dacă se vor debloca plăţile, tot nu putem beneficia de aceşti bani europeni, pentru că legea zice să facem noi investiţia din banii noştri şi ne este teamă că nu ni se vor da înapoi cei 50%, a afirmat tânărul fermier.

Neavând alte posibilităţi, cei doi au fost obligaţi ca toate maşinile şi utilajele străine să le cumpere la mâna a doua, din Germania. Pe lângă faptul că i-ar fi costat mai mult, ei se plâng că se ajunge foarte greu la fondurile europene. Au încercat să facă unele proiecte, dar nimeni nu i-a ajutat.

Terenuri poluate de sonde

„Pământul nostru este sărac. Sondele care au funcţionat aici au distrus terenurile, care nici astăzi nu şi-au revenit. Sonde mai sunt şi acum, au scurgeri şi omoară pământul. Avem câteva hectare, pe care nu creşte nici măcar iarbă“ – ne-a dezvăluit Mihai.

Terenurile din Glina au rămas pârloagă, pentru că oamenii nu vor să le mai lucreze. Din cele puţin peste 1.000 ha, câte sunt în Glina, cu porumb se mai cultivă cel mult 4-5 ha, pentru că nu are cine să lucreze.

Afacerea în cifre

Producţii medii:

- grâu: 3.500 kg/ha;
- rapiţă: 2.200 kg/ha;
- porumb: 4.000 kg/ha;
- floarea-soarelui: 2.000 kg/ha.

Preţ de vânzare:

- grâu: 410 lei/t;
- rapiţă: 1.400 lei/t;
- floarea-soarelui: 850 lei/t.

Dotare:

- 2 tractoare John Deere;
- 4 tractoare U 650;
- 1 combină Class;
- 1 combină Holand;
- 2 pluguri aduse din import;
- 3 pluguri româneşti;
- 1 disc mare adus din import;
- 2 discuri româneşti;
- 1 autocamion Raba cu remorcă, pentru cărat cereale.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2009

֩ Comentarii