Până acum, anul agricol se anunță a fi unul favorabil culturilor cerealiere, chiar și cu recentele episoade de cod roșu, dar este mai puțin fast pentru pomicultură, producția fiind afectată de iarna și înghețurile târzii din luna aprilie. Reamintim că, în perioada respectivă, au fost temperaturi și de minus 7°C (18 și 19 aprilie, 23 și 24 aprilie și 25-26 aprilie).

Nicolae Neamțu, fermier județul Sibiu (Dobârca): „La prun, producția este calamitată sută la sută. Nu cred că, de pe 26 ha, adunăm o lădiță. Mărul (68 ha) a fost afectat 60-65%, să spunem că mai culegem un 35-40%, părul a rezistat ceva mai bine episodului de brume și înghețuri târzii de la sfârșitul lunii aprilie-început de mai, avem aproximativ 60% din recoltă bună. Singura specie care a scăpat oarecum, având o producție bună, a fost cireșul (26 ha).“

Ștefan Domide, fermier din Chițorani, Prahova: „Cam tot ce avem noi în fermă a fost calamitat. La cais și piersic n-a rămas nimic, plantațiile de cireș și vișin sunt sută la sută cala­mitate, la păr, de asemenea, nu avem ce culege. Nici prune n-au rămas mai deloc, iar la strugurii de masă sunt suprafețe care s-au salvat, iar în alte locuri producția este diminuată cu 80%. Este un an agricol total ratat pentru noi. Ce facem? Acumulăm datorii, asta facem! Noi ne-am descurcat pe cont propriu de peste 25 de ani și sper să ieșim și din această perioadă critică.“

Bălașa Florin, SC Agro Holding Annabella SRL, Dragășani-Vâlcea (organizație care reunește mai multe ferme de pomicultură și legumicultură): „În grupul nostru, care cuprinde mai multe ferme și mai mulți producători, producția de prune, pe cele 63 ha aflate în cultură, a fost calamitată în proporție de 40%. La caise, recolta a fost compromisă sută la sută, iar la căpșuni – cam 70%. Și culturile de legume au avut de suferit, procentul de pierderi fiind cuprins, în funcție de specii, între 30-50%.“

Gheorghe Lungu, fermier Văleni, Dâmbovița (livadă de măr, păr, prun): „La noi, în Văleni, ce a mai scăpat din zilele cu temperaturile joase (sub minus 5-7°C), brume târzii și îngheț, a fost distrus de grindină, căzută în câteva reprize. La cireș fermierii n-au cules nimic, la prun nu cred să fie un 10%, iar merele – puține și ele – s-au depreciat. Așa că avem nu un an rău, ci catastrofal din acest punct de vedere. Și țineți cont că nici n-avem de unde compensa fiindcă, anul trecut, cu producții excelente la măr, recolta a fost vândută, nu vă vine să credeți, și la sub un leu/kg.“

Florea Lucian Mugurel, SC Asociația Pomicolă Itești SRL, Bacău (livadă de măr): „Cred că noi vom obține în jur de 20-25 tone/ha. La condiții ideale, recolta n-ar fi depășit 35 tone/ha, fiindcă gestionăm o livadă intensivă veche, cu o densitate la plantare de 1.000-1.200 pomi/ha și una prezentă, reală, de 700-800 pomi/ha (n.n. – în livezile superintensive, producția de măr poate ajunge la 60-70 tone/ha). Altfel spus, avem o scădere de 30-40%, dar aceasta nu este cauzată de înghețul de astă-primăvară. Aș zice că, mai degrabă, producția a fost influențată negativ de seceta severă din vara trecută, intervenită exact în perioada diferențierii mugurilor de rod.“

• Fără să-i dăm numele, fiindcă așa ne-a rugat, un fermier din Constanța, care are livadă de cais, piersic și nectarină, iar în 2017 a avut recolte bune, ne-a spus că n-a avut unde să vândă recolta pe piața internă, iar mare parte a mers la industrializare, la prețuri mici, care nu acoperă cheltuielile de producție.

Maria Bogdan

Ultima decadă a lunii ianuarie a stat sub semnul gerului extrem cel puțin în sudul și centrul țării, acolo unde se concentrează importante podgorii: Dealu Mare, Dealurile Buzăului, Târnave, Sebeș-Apold, Alba, Aiud). La începutul perioadei de frig, în noaptea de 19 spre 20 ianuarie, s-au înregistrat minime absolute de -25°C la Brașov, -19°C în Ploiești plus localitățile limitrofe și -14 ... -15°C în restul teritoriului aflat sub atenționare de cod galben.

În aceste condiții de ger este de așteptat ca vița-de-vie să aibă de suferit mai ales acolo unde pragul de suportabilitate la temperaturi joase (-18°C … -20°C, la soiurile pentru struguri de masă, și de -20°C ... -22°C, la soiurile pentru vin) a fost depășit. Specialiștii de la Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească – Prahova confirmă această ipoteză mai ales că intervalul în care s-au înregistrat temperaturi sub -20°C a fost îndelungat, respectiv de 6-7 zile.

Ce ar fi de făcut în plantațiile afectate de îngheț? Tot inginerii de la ICDVV spun că avantajul major ar fi că încă nu s-au efectuat tăierile de rodire. Recomandările lor sunt, în cazul în care pierderile de ochi sunt mai mari de 20%, următoarele:

– refacerea potențialului de producție al butucilor: dacă nu s-au efectuat tăierile de rodire, se fac tăierile de compensare, în funcție de pierderile de ochi înregistrate;

– refacerea potențialului vegetativ al butucilor (dacă a fost afectat, parțial, lemnul anual și dacă pierderile de ochi sunt peste 7%), prin folosirea lăstarilor sterili emiși din ochii dorminzi, ochii șterși și ochii unghiulari rămași viabili pe cordoane. (Modalitate practică de intervenție: lăstarii care apar pe cordoane se ciupesc timpuriu, în faza de 3-5 frunze; 1-2 coarde mai viguroase, formate pe cordoanele degarnisite, se taie la 10-12 ochi și se cercuiesc pe sârma portantă; 1-2 lăstari la baza tulpinilor se păstrează, ciupindu-se la 10 cm sub sârma portantă);

– refacerea tulpinilor și a cordoanelor, metodă bazată pe existența cepilor de siguranță ori pe apariția lăstarilor din mugurii dorminzi de la baza tulpinilor. În primul caz, din coardele crescute din cepii de siguranță se alege una pentru formarea noii tulpini, iar 2-3 se folosesc pentru compensarea producției de struguri. Tulpina și coardele afectate de ger sunt înlăturate. Coarda aleasă pentru formarea noii tulpini se scurtează sub nivelul sârmei portante și se leagă de tutore. După dezmugurit se înlătură lăstarii porniți pe noua tulpină, mai puțin 3-4 plasați în partea superioară, care folosesc la formarea noului butuc. În varianta refacerii din lăstarii porniți de la baza butucului, din ochii dorminzi, se păstrează 3-4 coarde, una fiind folosită pentru noua tulpină, restul servind pentru menținerea echilibrului vegetativ. Anul următor lăstarii apăruți în partea de sus a tulpinii se păstrează pentru a forma butucul.

Încărcături de ochi recomandate:

– 13-17 ochi/mp pentru soiurile de calitate superioară (Pinot gris, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Traminer roz, Chardonnay, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Pinot noir etc.)

– 15-20 ochi/mp pentru soiurile cu potențial de producție mijlociu (Riesling italian, Fetească albă, Sauvignon, Merlot etc.);

– 16-24 ochi/mp pentru soiurile cu potențial de producție ridicat (Fetească regală, Băbeasca neagra, Cadarcă etc.);

– 24-28 ochi/mp pentru soiurile de mare producție (Galbenă de Odobești, Plavaie, Aligoté, Mustoasă, Roșioară, Zghihară).

Maria BOGDAN

Schimbările climatice se resimt şi la nivelul agriculturii. Toamna lungă şi călduroasă, apoi gerul de la început de an au creat probleme în mai multe zone din ţară. Cu toate acestea, conform secretarului de stat MADR, Daniel Botănoiu, temperaturile negative au fost un plus pentru cei care cultivă cereale şi plante oleaginoase. „Grâul arată bine, rapița depășise o anumită fază de dezvoltare, iar temperaturile scăzute sunt și ele benefice pentru boli și dăunătorii de câmp, pentru că le mai distruge. Avem și plusuri, dar și minusuri. Pe partea de sud a țării, culturile însămânțate în toamnă sunt în regulă, pentru că avem până la 35-40 cm de zăpadă. Sunt zone în care a fost viscolită zăpada, dar, atât timp cât covorul este așezat, temperaturile scăzute nu produc efecte despre care să putem spune că sunt iremediabile.

În zonele celelalte, până la curbura Carpaților, sigur, au fost anumite probleme. Vorbim despre cele din partea Transilvaniei, pe partea de centru și nord-vest, pentru că stratul de zăpadă a fost mai mic, iar trei zile consecutive cu ger de minus 20°C în mod sigur afectează plantele. Însă trebuie ținut cont că zonele din centrul țării sunt cultivate mai mult cu cartofi, sfeclă și porumb și mai puțin cu rapiță sau grâu. Deci nu sunt suprafețe însemnate. Grosul producției este orientat pe partea de sud și sud-est“, a declarat Botănoiu.