Situată într-o zonă cu un peisaj generos, fără însă o bună perspectivă economică, comuna Mehadia, judeţul Caraş-Severin, face eforturi şi caută soluţii, prin aleşii locali, pentru depistarea acelor activităţi specifice care să conducă la creşterea bunăstării locuitorilor ei. Astfel, Primăria, cu votul Consiliului Local, este dispusă să acorde o serie de facilităţi potenţialilor investitori, una dintre acestea fiind concesionarea unor suprafeţe extravilane, dintr-un total de 2.000 ha, la preţul simbolic de 1 leu/mp.

Pe primarul comunei Mehadia, Iancu Panduru, l-am găsit inspectând mândru un teren de fotbal în curs de amenajare. Probabil adept al dictonului latin „Mens sana in corpore sano“, încurajând sportul în general şi fotbalul în particular, a susţinut acest proiect prin GAL Poarta Almăjului, cu gândul bun că mintea sănătoasă a tinerilor, speranţa de viitor a comunei, va merge „brici“ şi-n sectorul economic dacă-şi „călesc“ sănătos trupurile în sporturile de echipă. „Mai întâi de toate aş vrea să fac o prezentare sumară a localităţii. Este un proiect nou de care a beneficiat comuna noastră, un proiect care se derulează prin Măsura 322 prin GAL Poarta Almăjului, un GAL în care mai figurează încă 11 comune şi staţiunea Băile Herculane. Terenul a fost inaugurat în perioada anilor 1980. La vremea respectivă a fost făcut de autorităţile locale prin muncă voluntară, dar s-a degradat de-a lungul vremii. În ultima perioadă am încercat să-l întreţinem, l-am împrejmuit, am ridicat ziduri de sprijin şi am amenajat un vestiar pentru sportivii care vin pe acest teren. Acum avem o echipă care joacă în diviza D, la nivel judeţean, şi o echipă de juniori şi de copii. Valoarea integrală a proiectului este de 80.000 de euro, dar nu este finalizat, suntem în faza de început“, spune optimist Iancu Panduru.

Şomaj cu aromă de fructe de pădure

Pe lângă acest teren de fotbal, amenajat la dimensiunile standard, primarul ţine să amintească faptul că tocmai s-au început lucrările şi la amenajarea unui teren de minifotbal, cu nocturnă, propice şi pentru volei şi, de asemenea, amenajarea unor vestiare şi a unor parcări. Bucuros de realizări, are însă şi mâhniri pe măsură. „Vizavi de acest teren se află clădirea Ocolului Silvic din Mehadia, ce are o răspândire destul de mare, pe mai multe comune. Cu ani în urmă avea mulţi angajaţi, iar prin anii 1994-1995 încă se mai executau lucrări de prelucrare a fructelor de pădure sau a nuielelor din care se făceau mese, scaune, fotolii, coşuleţe care mergeau la export. Eram renumiţi în toată zona. Din 1995 nu se mai lucrează nimic. Fructele de pădure, începând cu cireşele, zmeura, afinele, murele mergeau la export sau în ţară la prelucrat. Acum nu mai culege nimeni, toţi şomează! Ne-ar trebui o fabrică în zonă, un centru de prelucrare şi avem nevoie de investitori. Am dori să facem un apel pentru investitorii care ar vrea să vină aici, să vorbim nu numai despre fructele de pădure, ci şi despre alte activităţi economice. Consiliile anterioare şi Consiliul Local de acum au fost de acord ca acelor investitori care şi-ar dori să facă afaceri aici să le atribuim suprafeţe de teren pe perioada unor ani de zile, încasându-le o sumă modică, în ideea să vină cât mai mulţi pentru a crea locuri de muncă. În zona extravilană a localităţii, din terenurile pe care le avem la primărie, islazul comunal, păşunea comunală, putem să discutăm de o suprafaţă totală, undeva la 2.000 ha. Acest teren sau suprafeţe de teren le-am putea închiria, concesiona unor investitori care ar vrea să-şi dezvolte afaceri în zonă, cu activităţi specifice zonei. Suma modică pe care am percepe-o, prin acordul şi înţelegerea cu Consiliul Local, ar fi de 1leu/mp. S-ar putea face uşor aici o fabrică de prelucrare a fructelor de pădure, dar nu numai asta.“

Zootehniei locale îi dau „corniţele“

De remarcat că în zonă mai sunt prielnice pomicultura şi creşterea animalelor. În opinia primarului, o altă ramură a agriculturii, care mulţi ani a fost într-un continuu repaus, începe să renască de la an la an. „În ceea ce priveşte zootehnia avem tineri fermieri care, începând de 2-3 ani, au accesat fonduri europene pe Măsura 112, prin GAL, dezvoltându-şi microferme sau exploataţiile pe care le deţin. În aceste condiţii s-ar putea face şi fabrici de prelucrare a laptelui. În ceea ce priveşte efectivul de animale putem spune că, faţă de anii anteriori, şeptelul a început să crească. Avem un tânăr fermier, în momentul de faţă, care are în jur de 75-80 de animale pentru carne şi avem şi tineri care au investit, cumpărându-şi caprine şi ovine. Totuşi, la nivel de comună efectivul este mic, undeva la 2.500 de capete de ovine şi aproape 500 de caprine, asta în condiţiile în care acum trei ani de zile toate nu totalizau 1.000 de capete. Dar se vede o creştere de la an la an, asta şi datorită subvenţiilor la nivel de zonă, subvenţii date de APIA pe alte măsuri.“

Proiecte multe, bani puţini

Fiind la a patra investitură, Iancu Panduru n-ar vrea să-i dezamăgească pe locuitorii care l-au ales primar, ci să lucreze cât mai mult şi cât mai bine în folosul lor. Planuri are, dar n-are bani. De aceea prezenţa investitorilor ar fi un plus câştigat pentru întreaga comunitate. „Având în vedere că sunt a patra oară ales, la fiecare început de mandat mi-am propus câte ceva. Până am accesat aceste fonduri am dus lipsă de bani. Colectarea banilor la bugetul local s-a făcut destul de greu, dar am făcut un pas înainte, însă au rămas şi lucruri pe care mi le-am propus, dar nu s-au putut realiza. Spre exemplu, cum în localitate avem un liceu şi elevi de şcoală generală, în jur de 600 de elevi în total, ne-am dori să construim o sală de sport pentru copii, asta pe lângă terenul de fotbal şi minifotbal. Drept pentru care am depus un proiect în 2007, prin Campania Naţională de Investiţii, necesar şi dorit de locuitori. Pe viitor mai avem un proiect pe Măsura 322, prin care toate localităţile avem un obiectiv de realizat. Avem în plan canalizarea, apa menajeră, staţia de epurare a apei, un cămin cultural şi un after-school în Plugova. Dar am spus şi mai întăresc acum: ne dorim investitori în zootehnie, în silvicultură şi în turism. Ca primar, consider că avem facilităţi ce nu pot fi neglijate de eventualii investitori şi sunt convins că şi Consiliul Local este de acord cu mine. Îi aşteptăm şi le oferim tot sprijinul!“

Patricia Alexandra POP
Paul Rogojinaru