Imprimati articolul

Apă pentru viaţă

„În condiţiile extinderii globale a fenomenelor de secetă şi deşertificare, valorificarea superioară a apei, indiferent de sursa din care provine, reprezintă una dintre preocupările majore ale cercetării ştiinţifice din întreaga lume“, a declarat Cristian Hera, vicepreşedintele Academiei Române, la Simpozionul cu tema „Apă pentru viaţă“. Domnul academician a afirmat că apa dulce reprezintă numai 2,5% din volumul total, chiar dacă 71% din suprafaţa Globului Pământesc este acoperită de apă.

Fapt este că, urmare a exploziei demografice şi a intensificării utilizării apei în tot mai multe domenii de activitate, resursele de apă dulce disponibile scad substanţial, de la 7.000 mc/an pe cap de locuitor în 2.000 până la 5.100 mc/an pe cap de locuitor în anul 2025. Iată de ce numărul ţărilor sărace în resurse de apă dulce va creşte, ajungând în 2025 la 48, cu o populaţie de 2,8 miliarde de oameni. Experţi afirmă că zilnic sunt deversate în râuri două milioane tone de deşeuri provenite din industrie, minerit, transporturi, urbanism, dar şi din agricultură, în cazul folosirii neraţionale, excesive a îngrăşămintelor şi pesticidelor sau a dejecţiilor de la complexele zootehnice de mari dimensiuni.

Distrugerea pădurilor, cauză a dezastrelor

În opinia vicepreşedintelui Academiei Române, tăierile masive de păduri si procesele de eroziune a solurilor, ambele cu mare răspândire şi în România, reprezintă două dintre cauzele dezastrelor care, în ultimii ani, sunt din ce în ce mai frecvente. Prevenirea şi combaterea acestor fenomene – care, pe lângă efectele directe asupra producţiei agricole, au un rol important în regularizarea proceselor hidrologice – trebuie să reprezinte o preocupare majoră la nivel planetar.

Agricultura, cel mai mare consumator

Cristian Hera a amintit că agricultura este cel mai mare utilizator de apă dulce. La nivel planetar, dacă în 1995 se irigau 253 milioane de hectare, în 2025 se estimează că această suprafaţă va ajunge la 330 milioane de hectare. În anul 2000, agricultura a folosit 67% din totalul apei dulci prelevate. Pentru anul 2025 se estimează o creştere a cerinţelor de apă ale agriculturii de 1,2 ori, ale industriei de 1,5 ori, iar a consumului casnic de 1,8 ori.

Ce este de făcut?

Domnul academician a atras atenţia că amplificarea fenomenului de secetă şi aridizare a zonelor agricole din ultimul deceniu a avut şi are implicaţii serioase asupra potenţialului social şi economic, impunând realizarea unor strategii care să conducă la diminuarea efectelor negative ale manifestărilor naturale. În opinia sa, acestea sunt considerentele care trebuie să determine lansarea unor noi proiecte şi programe de cercetare ştiinţifică multidisciplinară, axate pe Prevenirea şi combaterea fenomenului de secetă şi deşertificare.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 10, 16-31 MAI 2010

֩ Comentarii