Imprimati articolul

Ajutorul pentru motorină - cui şi în ce condiţii se aprobă?

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a emis Ordinul nr.126 din 26.05.2010 privind acordarea ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură. Prezentul ordin a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 0354 din 28.05.2010, Partea I.

Proceduri specifice

Cantităţile maxime de motorină cu acciză redusă ce se pot achiziţiona anual pentru lucrări mecanizate în agricultură, respectiv în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri funciare, pentru care se acordă ajutorul de stat sub formă de rambursare.

Beneficiarii

• Beneficiarii ajutorului de stat prevăzut sunt cei prevăzuţi în cuprinsul dispoziţiilor art.3 lit. a) - d) şi art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri finan­ciare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acor­date producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 74/2010.

• Prevederile prezentului ordin nu se aplică beneficia­rilor consideraţi persoane aflate în dificultate financiară în sensul Liniilor directoare comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor aflate în difi­cultate, respectiv persoane ce constituie subiectul proce­durilor de faliment, reorganizare judiciară sau lichidare.

• Ajutorul de stat se acordă producătorilor agricoli care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) să fie înscrişi în evidenţele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agri­cultură cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul agricol, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare;
b) să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor cu efectivele de animale sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru păsări/familii de albine/viermi de mătase;
c) suprafeţele de teren pe care le exploatează să fie de minimum un hectar, inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha;
d) să exploateze/deţină/crească animale/păsări/ familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;
e) să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Documentaţia

• Pentru obţinerea ajutorului de stat, beneficiarii completează o cerere de acord prealabil pentru finanţare prin rambursare, pe care o depun la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură sau al municipiului Bucureşti, pe raza cărora sunt situate exploataţiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat sau unde au depus cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă.

• Beneficiarii pentru care a fost emis acordul prealabil de finanţare prin rambursare întocmesc şi depun cereri pentru determinarea trimestrială a cantităţii de motorină pentru care se aplică ajutorul de stat sub formă de rambursare. Cererile trimestriale se depun însoţite de următoarele documente, după caz:

a) situaţia centralizatoare a cantităţilor de motorină achiziţionate aferente trimestrului pentru care se face solicitarea;
b) situaţia centralizatoare a cantităţilor de apă pentru irigaţii;
c) copii ale facturilor de cumpărare a motorinei emise de furnizori pe numele solicitantului, aferente trimestrului pentru care se solicită ajutorul de stat pentru sectoarele declarate în cererea de acord prealabil;
d) anexa/anexele nr. 4, 5, 6 corectate/completate, numai dacă au intervenit modificări în structura acestora;
e) copii ale facturilor de apă din care să reiasă volumul de apă consumat de către beneficiar aferent trimestrului respectiv;
f) situaţia suprafeţelor irigate pe structuri de culturi, aferentă trimestrului pentru care se solicită ajutorul de stat;
g) dovada că este membru în organizaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii sau în alte organizaţii de îmbunătăţiri funciare, după caz;
h) copie a contractului de irigaţii/furnizarea apei;
i) declaraţie pe propria răspundere, conform modelului prevăzut în anexa nr. 7;
j) dovadă cont trezorerie.

Cererea de acord prealabil pentru finanţare prin rambursare se depune în cursul lunii decembrie pentru anul următor, prin excepţie cererea pentru anul 2010 se depune în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 408/2010. Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către Centrele Judeţene APIA sau al municipiului Bucureşti, în termen de cel mult 30 de zile de la data depunerii cererii de acord prealabil pentru finanţare prin rambursare.
• Cererea trimestrială de rambursare a ajutorului de stat nu poate depăşi 40% din cantitatea totală stabilită conform acordului prealabil de finanţare prin rambursare.

Obligaţii

• Beneficiarii ajutorului de stat prin rambursare a diferenţei de acciză au următoarele obligaţii:

a) să utilizeze cantităţile de motorină achiziţionate cu accize reduse strict în scopul destinat conform prevederilor legale;
b) să participe, împreună cu reprezentanţii Centrelor jude­ţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură sau al municipiului Bucureşti, la verificarea la faţa locului;
c) să notifice în scris, în termen de 10 zile lucrătoare, centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură sau al municipiului Bucureşti unde au depus cererea de acord prealabil pentru finanţare prin rambursare şi cererile trimestriale orice modificare a structurii de culturi (în cazul în care cantitatea de motorină per hectar este diferenţiată) şi a suprafeţei totale, modificarea efectivului de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase sau a cantităţii de apă sau cazurile excepţionale apărute ca urmare a efectelor unor circumstanţe naturale pentru care s-a solicitat determinarea şi acordarea ajutorului de stat.

Pe băncile primei şcoli silvice

Doar la 20 km de Bucureşti, la intrarea în comuna Brăneşti, se află o şcoală cu mare tradiţie, înfiinţată cu 117 ani în urmă. Se numeşte Colegiul Silvic „Theodor Pietraru“. Apropierea de Capitală, precum şi existenţa mai multor căi de comunicaţie (maxi-taxi, RATB, tren) deter­mină deplasarea cu uşurinţă a copiilor spre unitatea şcolară, atât dinspre Bucureşti, cât şi din provincie. Elevii Colegiului Silvic „Theodor Pietraru“ provin în cea mai mare parte din mediul rural, respectiv din 15 judeţe situate în sudul ţării. Şcoala a avut norocul ca, de-a lungul anilor, să aibă la conducere oameni destoinici, buni profesionişti şi manageri. Şi acum, cu toate greutăţile întâmpinate, directoarea şcolii, prof. Maria Udrescu, şi directorul adj., prof. ing. Mihail Cristescu, duc tradiţia mai departe.

Scurtă istorie

Şcoala de silvicultură de la Brăneşti a fost înfiinţată în anul 1893 printr-un Înalt Decret Regal, fiind prima şcoală de silvicultură din Regatul României. Terenul pentru construirea şcolii şi a anexelor a fost donat de Regionala XII Silvică Bucureşti, al cărei director era inginerul Theodor Pietraru. Şcoala de la Brăneşti a dat silviculturii româneşti un contingent impresionant de absolvenţi, mulţi dintre ei devenind reputaţi specialişti în domeniu: Vintilă N. Stinghie, care în 1911 devine asistent la această şcoală, apoi profesor de amenajare la Facultatea de Silvicultură şi primul ei decan în cadrul Politehnicii din Bucureşti; Marin Drăcea, elev al şcolii de la Brăneşti 1905 – 1909, reputat profesor de silvicultură şi autor al multor cărţi de specialitate.

Anii de glorie...

În anul 1970 se înfiinţează Liceul Silvic Brăneşti care va funcţiona cu acest statut până în anul 1989.  Liceul Silvic Brăneşti era considerat înainte de 1989 cel mai prestigios liceu de profil din România, aici fiind şcolarizaţi elevi din judeţele: Ilfov, Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanţa, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa şi municipiul Bucureşti. Practic, erau deservite aproximativ 37% din judeţele ţării. Calificarea obţinută după 12 clase era aceea de silvicultor. În luna august, după admiterea la facultate, elevii care nu erau declaraţi admişi primeau repartiţii la ocoalele silvice din judeţ.

...anii dezorientării

Evenimentele din decembrie 1989 găsesc şcoala în aceeaşi atmosferă tensionată în care
erau toate instituţiile de stat. Urma o perioadă grea pentru viaţa şcolii, însă colectivul de cadre didactice a căutat să impună, cu prudenţă, revenirea la respectul reciproc şi la dragostea faţă de silvicultură. În anul 1993, la centenar, Grupul Şcolar Brăneşti preia numele ilustrului său întemeietor inginerul Theodor Pietraru, iar din anul 2004 devine Colegiul Silvic „Theodor Pietraru“. În prezent, acest colegiu funcţionează cu mai multe forme de învăţământ profilate pe discipline care au legătură, în primul rând, cu silvicultura, dar şi cu alte ştiinţe ale naturii.

Teodor Marian
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 12, 15-30 IUNIE 2010

֩ Comentarii