Imprimati articolul

Aflăm de la MADR: Evoluţia culturilor în pas cu vremea

Gradul de realizare a însămânţărilor de toamnă faţă de program, este de 81%, respectiv 2.519,6 mii ha faţă de 3.120,4 mii ha ( grâu 87%, orzoaică de toamnă 74%, triticale 55%, rapiţă 65% din care ulterior a fost afectată peste 50% din cauza secetei).

În general se înregistrează o dezvoltare lentă, chiar întârziată, a culturilor agricole de toamnă (grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, rapiţă) ca urmare a condiţiilor nefavorabile de mediu, respectiv cantităţilor deficitare de precipitaţii în raport cu cerinţele optime ale culturilor.

Evoluţia culturilor de toamnă a depins mult de evoluţia condiţiilor climatice. Seceta a întârziat răsărirea şi evoluţia plantelor,în primele faze de vegetaţie. Zăpada căzută în ultima vreme poate avea o influenţă pozitivă asupra dezvoltării plantelor, cu excepţia zonelor unde aceasta este în strat subţire sau inexistent, situaţie în care temperaturile scăzute pot afecta viabilitatea plantei.

Considerente teoretice

Grâul în condiţii normale de dezvoltare rezistă până la temperaturi de -15 -20°C. În cazul în care acesta a intrat în iarnă fără să parcurgă perioada de călire, rezistenţa la temperaturile negative scade foarte mult. Neacoperită de zăpadă, la temperaturi de -18°C timp de trei zile consecutiv, cultura de grâu poate fi afectată.

Orzul de toamnă  suportă geruri de până la -15°C la nivelul nodului de înfrăţire, dacă este bine înrădăcinat, înfrăţit şi călit. Acoperit cu un strat protector de zăpadă orzul suportă şi temperaturi mai scăzute.

Rapiţa, prin particularităţile sale biologice, în faza normală de dezvoltare rezistă până la -10°C fără strat de zăpadă, dacă gerul nu survine brusc.

În concluzie zonele de risc pentru culturile agricole sunt cele neacoperite de zăpadă, supuse la viscol şi temperaturi scăzute.

Zone de risc

Conform informaţiilor comunicate recent de Administraţia Naţională de Meteorologie, zonele de risc pentru culturile agricole, neacoperite cu zăpadă sau cu un strat de zăpadă cuprins între 1-10 cm, se regăsesc în sud-est şi est, respectiv judeţele Iaşi, Vaslui, Bacău, Vrancea, Tulcea, Brăila, Galaţi, Constanţa, Ialomiţa, Buzău.

În aceste zone, sunt cultivate: 600.000 ha (33% din total) cu grâu şi secară; 1.000 ha (11% din total) cu triticale; 76.000 ha (41% din total) cu orz de toamnă; 55.000 ha (64% din total) cu orzoaica; 162.000 ha (45% din total) cu rapiţă.

Dacă aceste suprafeţe vor fi acoperite cu zăpadă în următoarea perioadă, culturile pot fi la adăpost de orice influenţă negativă, care le-ar putea dăuna.

Pomi fructiferi

Suprafaţa totală ocupată de livezi este de 135.982 ha din care: meri – 51.429 ha, peri – 3.647 ha, pruni –  65.995 ha, caişi şi zarzări – 2.583 ha, piersici – 2.001 ha, cireş şi vişin – 7.921 ha, nuci – 1.100 ha, alţi pomi fructiferi – 1.305 ha.

Cantităţile mari de zăpadă pot provoca ruperea crengilor.
În ce priveşte gerul, speciile care pot fi afectate sunt caisul, piersicul, nectarinul, smochinul și migdalul.

Scăderile bruște ale temperaturilor din acestă perioadă, începând de la -5°C în timpul zilei până la -22°C în timpul nopții afectează grav lemnul acestor specii.

Dacă la evoluția temperaturilor de la intrarea și până la ieșirea din repaus, a mugurilor floriferi se mai adaugă și  înghețul ramurilor și lăstarilor, pericolul pieirii mugurilor de rod este și mai accentuat.

De asemenea temperaturile scăzute pot întârzia înmugurirea.

Spaţii protejate pentru legume

În prezent există 480 ha de sere şi 4.950 ha de solarii.
Unul din posibilele riscuri ar putea fi prăbuşirea structurilor ca urmare a depunerii unui strat gros de zăpadă.

Temperaturile scăzute duc la o creştere a consumului de combustibil (gaze, motorină) pentru a asigura temperatura optimă în interior, necesară culturilor de legume. Ca urmare operatorii economici din sistem vor înregistra costuri suplimentare de producţie cu consecinţe asupra preţului de producţie.

Propuneri compensatorii

În aceste condiţii se au în vedere unele măsuri pentru susţinerea agriculturii cu scopul de a compensa posibilele pierderi datorate condiţiilor climatice nefavorabile. Printre acestea se numără:
– majorarea sumelor acordate ca plăţi naţionale directe complementare.

Soluţia legislativă de punere în aplicare poate fi adoptarea unei Hotărâri de Guvern pentru modificarea HG nr.1224/2011 privind stabilirea pentru anul 2011, a cuantumului plăţilor naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură în sectorul vegetal (înlocuirea Anexei la HG cu o nouă anexă cuprinzând cuantumurile reactualizate ale plăţilor naţionale directe complementare)
– acordarea de despăgubiri pentru compensarea producătorilor agricoli din sectorul vegetal.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a iniţiat un proiect de HG pentru aprobarea  normelor metodologice privind  modul de acordare a acestui tip de ajutor  de stat.
– acordarea ajutorului „de minimis“ în agricultură.

Tratatul CE în sectorul producţiei de produse agricole, instituie posibilitatea ca statele membre să acorde ajutoare de minimis în sectorul agricol, în limita plafonului de 7500 euro pe exploataţie. Suma cumulată maximă a ajutoarelor de minimis pe care România le poate acorda, este de 98,685  mil. euro. Soluţia legislativă de punere în aplicare este o hotărâre de Guvern, în condiţiile identificării în buget a resurselor financiare necesare.

REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 4, 16-29 FEBRUARIE 2012

֩ Comentarii