Imprimati articolul

Discriminări pe piaţa muncii

Summit-ul privind egalitatea de şanse, desfăşurat recent la Paris, le-a oferit experţilor în domeniu ocazia de a trece în revistă realizările obţinute de la lansarea, în 2007, a campaniei Uniunii Europene împotriva discriminării.

Spaţiul nu ne permite să prezentăm pe larg toate problemele, motiv pentru care ne vom rezuma la chestiuni cu impact mai mare asupra românilor. Conform Institutului Naţional de Statistică, femeile au câştigat anul trecut, în medie, mai puţin cu 156 de lei decât bărbaţii, având un salariu mediu de 1.312 de lei, faţă de câştigul de 1.468 de lei al bărbaţilor.

Situaţia s-a regăsit în majoritatea domeniilor economice. Însă cele mai mari diferenţe au apărut în industria prelucrătoare (31%), în sănătate şi asistenţă socială. Comparativ, câştigul salarial mediu lunar brut pe total economie, realizat în anul 2007, a fost de 1.396 lei, cu 21,8% (+250 lei) mai mare decât cel din anul 2006. Câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naţionale a fost de 1.042 lei şi a înregistrat o creştere de 20,3% (+176 lei) faţă de anul precedent.

Sub media pe economie s-au situat câştigurile salariale medii lunare nete din următoarele activităţi: hoteluri şi restaurante (-37,5%), agricultură şi silvicultură (-28,2%), comerţ (-21,0%), industrie prelucrătoare (-16,5%), construcţii (-15,5%), sănătate şi asistenţă socială (-9,0%).

Criterii care acuză

Un alt studiu, efectuat în România de BestJobs, arată că 91% dintre români s-au simţit discriminaţi atunci când au încercat să se angajeze. Cele mai întâlnite discriminări sunt legate de vârstă şi etnie. Un criteriu de selecţie al angajatorilor este ca aplicantul pentru un post să nu aibă familie, pentru a fi disponibil oricând şi la orice oră.

Sănătatea este un alt criteriu de selecţie, pentru că angajatorii vor salariaţi sănătoşi, fără probleme care ar putea să creeze absenţe de la locul de muncă. Persoanele care au o singură calificare nu se numără pe lista de preferinţe a angajatorilor. În România încă mai este la modă CV-ul cât mai stufos, cu multe facultăţi, masterate şi doctorate. În ceea ce priveşte discriminările legate de rasă, o mare problemă se resimte în rândul etniei rrome, din cauza unei percepţii negative generale.

Un procent destul de mic al cazurilor de discriminări la angajare se regăseşte şi în rândul homosexualilor, al persoanelor infectate cu HIV/SIDA, dar şi al persoanelor cu dizabilităţi. Estimările pe termen mediu ale specialiştilor arată că, în România, odată cu scăderea numărului de persoane active în câmpul muncii, angajatorii vor fi obligaţi de situaţie să accepte mai uşor persoanele trecute de vârsta tinereţii, ale căror atuuri sunt loialitatea şi o mai mare determinare pentru muncă.

La Paris, combaterea discriminării nu s-a limitat numai la existenţa unor legi eficiente. Conferinţa şi-a propus, printre altele, să identifice modalităţi de a produce schimbări la nivelul comportamentelor şi al practicilor instituţionale şi profesionale depăşite de realităţi.

Obţinerea unei imagini de ansamblu asupra fenomenului discriminării în Europa nu este o misiune uşoară. Statele membre au metode diferite de strângere a datelor, ceea ce îngreunează mult comparaţia, făcând-o uneori imposibilă.

Cu toate acestea, potrivit unui sondaj recent, europenii consideră că discriminarea pe motive de origine rasială sau etnică este forma cea mai obişnuită de discriminare şi cea care, totodată, manifestă tendinţe de creştere. În ceea ce priveşte alte tipuri de discriminare, europenii cred că acestea sunt în declin (discriminarea pe motive de vârstă sau sex) sau, cel puţin, nu au cunoscut o înrăutăţire (orientarea sexuală).

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2008

֩ Comentarii