Imprimati articolul

Impactul climatic asupra agriculturii

Datele climatice din ultimul secol evidenţiază o încălzire progresivă a atmosferei şi o reducere semnificativă a cantităţilor de precipitaţii. Conform informaţiilor primite de la Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, România se confruntă deja cu o vulnerabilitate crescândă din cauza intensităţii şi frecvenţei extremelor climatice: secetă, inundaţii, arşiţă, fenomene de îngheţ şi ger etc., care produc pierderi importante mai ales în agricultură, domeniu dependent de vreme.

Îngrijorarea este întemeiată

În România, la nivelul secolului al XX-lea, temperatura medie anuală pe ţară a crescut în aproape întreg teritoriul. Din punct de vedere sezonier, s-au constatat încălziri semnificative, îndeosebi iarna şi vara.

Tot în ultima sută de ani, meteorologii au înregistrat şi tendinţa generală de scădere a cantităţilor anuale de precipitaţii. Deficitul s-a manifestat îndeosebi în sudul ţării, mai ales după anul 1960.

Prognozele arată că, în secolul actual, România va resimţi aceeaşi încălzire medie anuală, la fel ca cea proiectată pentru Europa.

Ca urmare, producţiile agricole vor fi afectate de variabilitatea şi schimbările climatice previzibile, îndeosebi în zonele agricole cu risc ridicat la secetă şi cu potenţial redus de adaptare.

Conform estimărilor, în luna august 2008, pe fondul cerinţelor maxime faţă de apă ale plantelor, deficitele de apă se pot accentua în intensitate. Şi în acest an fenomenul de secetă pedologică are diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică şi extremă, în cea mai mare parte a teritoriului agricol.

Simple scenarii

Conform unor Scenarii climatice pentru România, autor dr. Aristiţa Busuioc, şef Secţie Climatologie la Administraţia Naţională de Meteorologie, temperatura medie anuală a aerului a crescut cu 0,5 grade Celsius pe ţară, încălzire semnificativă în regiunea extracarpatică. Perioada analizată a fost între anii 1891 şi 2007.

Acelaşi studiu arată că iarna 2006-2007 a fost cea mai caldă din întreaga perioadă observaţională, comparabilă cu regimul iernilor de la sfârşitul secolului al XX-lea. Vara 2007 este comparabilă cu cea din 1946, însă cu o persistenţă mai mare a zilelor caniculare, iar în iulie s-a înregistrat un număr record de temperaturi maxime zilnice mai mari sau egale cu 40 de grade Celsius.

Potrivit Scenariilor climatice pentru România, tendinţa cantităţii anuale de precipitaţii, între anii 1891 şi 1961, a fost de scădere, cu unele creşteri în nord-est şi sud. Însă, după 1961 şi până în 2007, s-a manifestat o intensificare a tendinţei spre deficit în sud.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.20, 16-31 OCTOMBRIE 2008

֩ Comentarii